CODRUŢA LENCAR: Viaţă fără moarte, moarte fără viaţă

După cum bine ştiţi, în data de 25 martie, peste 6.000 de persoane s-au adunat în Piaţa Unirii, unde organizatorii acestui eveniment au vorbit despre sfinţenia uniunii dintre un bărbat şi o femeie şi despre viaţă. Acest lucru m-a determinat să scriu despre unul dintre modurile prin care o fiinţă este ucisă înainte de a apărea pe lume.

Avortul este momentul in care se întrerupe evolutia unui copil, a unei fiinte nevinovate. În prezent, avortul este ceva legal, fapt care mi se pare corect în anumite situatii, dar gresit in altele.

În ziua de azi sunt din ce in ce mai multe avorturi, o mare parte din femei făcându-l cu atâta usurinţă de parcă si-ar scoate o măsea.

Pe de altă parte, sunt femei sau chiar minore care sunt nevoite să facă acest lucru, desi nu îşi doresc. Diferite motive le împiedică să păstreze fătul care ar fi putut să le spună „mamă”.

Unele motive se bazează pe situatia financiară pe care o au sau diferite probleme de sănătate, pe cand altele sunt obligate de către „tatăl” copilului nenăscut sau parintii ei sau ai lui.

In situatii de acest gen, nu putem judeca o femeie care decide să facă această alegere. Pe langă asta, decat să chinuiască un copil născându-l cu malformatii, handicap sau care să ajungă să nu aibă o coaja de pâine, multe femei aleg să facă asta.

Desigur, nici Dumnezeu nu ne dă dreptul de a face acest lucru si probabil e un pacat de neiertat in faţa Sa, dar pana la urma nu suntem noi Dumnezeu sa judecam pe cineva.

Sigur, multi dintre noi vom spune in gândul nostru acum, cu un aer de aroganță: „Trebuia să se gândeasca înainte!” Într-adevar, în ziua de astazi sunt diferite metode de contraceptie, dar până la urma ce e sigur in lumea asta? Câti dintre noi stim ce e in sufletul unei femei care a facut acest lucru ? Câti dintre noi ne-am întrebat, înainte sa judecam o femeie, ce a determinat-o să facă această alegere? Câti dintre noi ne-am întrebat cât de greu e să treci peste un astfel de moment?

Din păcate, prea putini ne-am pus aceste intrebari, dar totusi stim sa judecăm, sa bârfim si să condamnăm.

Să încercam să ne punem in situatia femeii pe care o judecam, inainte de a scoate pe gură apelative care ar putea să o doară.

Haideti să lăsăm pe cât posibil răutatea deoparte si, dacă nu putem ajuta, macar să nu înfigem mai adânc cuţitul în rana cuiva!

„Sunt de părere că fiecare femeie reacționează într-un mod diferit după un astfel de moment. Cu toate acestea, cea mai mare parte din femei trăiesc mult timp cu sentimentul de vină, ajungând deseori prin remușcările lor interioare să intre într-o stare de depresie. Mai dureros e însă pentru femeile care, datorită acestei fapte comise, ajung să nu mai reușească să aibă tot restul vieții copii”, ne-a declarat doamna profesoară Ioana Belbe, cu specializare în Psihologie, profesor de Psihologie şi consilier în cadrul şcolii noastre.

CODRUŢA LENCAR

codruta lencar

CODRUŢA LENCAR

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: