După cum am precizat și în articolul anterior, am devenit mare pasionată de baschet. Am început să merg aproape la fiecare meci, de când a început noul sezon, și am avut onoarea să îi iau un interviu unuia dintre jucătorii echipei CSM Oradea, Cătălin Baciu.
Pentru cei care nu îl cunosc, Cătălin are 34 de ani. Are o înălțime impresionantă, precizând că „oamenilor le place să-mi aducă aminte destul de des de asta…”
Cătălin spune că nu a avut un moment anume în care și a dat seama că va face ceva din acest sport, ci a precizat că totul „s-a întâmplat în mod natural. Aveam 15 ani și mă dădeam pe stradă cu un skateboard făcut de mine, dintr-o pereche de role. Portarul de la Politehnica mi-a adus aminte că sunt înalt și a întrebat dacă nu vreau să fac baschet. M-a prezentat domnului Voicu Moldovan și încetul cu încetul am invățat câte un pic de baschet… Până am ajuns aici.”

Cătălin joacă în echipa CSM de aproximativ patru ani, cu pandemia pierzând puțin cadența jocului.
Dintre coechipieri, cel mai bine se simte în combinațiile cu Ogden.
L-am întrebat despre ultimele meciuri, răspunzându-ne că mulțumește staff-urilor care se asigură să fie pregătiți fizic și tehnic pentru orice meci, astfel că sunt mai bine antrenați decât celelalte echipe, fapt dovedit prin multele meciuri câștigate.
Am vrut să aflu și unele informații mai personale despre jucător, așa că i-am pus o serie de întrebări. După ce mi-am descoperit pasiunea pentru baschet, am început sa urmăresc jocul sportivilor și să încep să îi urmăresc pe rețelele de socializare, iar la Cătălin am văzut ca are un nickname mai particular decât ceilalți. L am întrebat ce semnifică acest nume. Mi a spus că este mare fan al filmelor și comic books-urilor, în special fan Joker. A precizat că i se pare un personaj foarte complex și că probabil ar putea scrie o lucrare de licență despre el…
La întrebarea: „Care este cea mai mare frică a ta?”, acesta mi-a răspuns că avea una, însă i-a trecut: „Îmi era teamă că o să am un copil și o să aibă frică de înălțimi. Dar e OK. Pot să îl țin în brațe și nu are probleme. Ah… și frica nejustificată de șerpi și veverițe…”
Care a fost cel mai mare risc pe care și l-a asumat? Cătălin ne-a răspuns că a plecat în America fără să cunoască pe nimeni și fără să știe ce îl va putea aștepta acolo.
O ultimă întrebare:
– Ai vrea să schimbi ceva la tine?
– Am o cicatrice pe frunte de când am avut varicelă… Daca s-ar putea să dispară, ar fi perfect.
Cătălin a transmis și un mesaj iubitorilor de baschet din școala noastră: „Dacă jucați baschet, keep it up! E un joc frumos la orice nivel. Daca sunteți fani, să veniți în număr cât mai mare să ne susțineți la meciuri… Și să nu vă fie teamă să ne salutați după meci. Suntem prietenoși!”
ELIZA MOȚ
