Lângă tine mă așez, inimă împietrită,
Oscilând între simțire și tăgadă,
Glăsuind în contemplare gânduri fără de cuvinte,
O iubire împletită cu flori de cireș, care să te învie…
Bate, să simt cum îți fâlfâi emoția ca fluturele aripile-i!
Ecoul aprehensiunii să nu te mai sugrume,
Trăirea îndrăgostirii inefabile să-ți fie bandaj peste suferința cusută,
Eros să-ți sărute cicatricile și de el, la nesfârșit, să-ți tot aduci aminte…
RIANA BOGDAN
LOGO paper 