Category Archives: Lecturi laice

ANDREEA: Cioburi de viață

Anii mă transformă permanent în veriga unui lanț vechi, iar acel „eu” devine poate cel mai greu lucru de definit. Fiecare eșec, fiecare suferință, fiecare bucurie și fiecare persoană ce a trecut și a staționat în viața mea reprezintă suma

ANDREEA: Cioburi de viață

Anii mă transformă permanent în veriga unui lanț vechi, iar acel „eu” devine poate cel mai greu lucru de definit. Fiecare eșec, fiecare suferință, fiecare bucurie și fiecare persoană ce a trecut și a staționat în viața mea reprezintă suma

De iubit, de neiubit

până în ziua în care ne-am regăsit credeam că sunt de neiubit au fost multe zile frumoase mai exact 276 de zile numărate lângă tine totul e frumos lumea e roz… doamne, cum poți fi atât de gelos? vrăjitorule din

De iubit, de neiubit

până în ziua în care ne-am regăsit credeam că sunt de neiubit au fost multe zile frumoase mai exact 276 de zile numărate lângă tine totul e frumos lumea e roz… doamne, cum poți fi atât de gelos? vrăjitorule din

ANDREEA: Zgomotul tăcerii mele

Pe tot parcursul vieții noastre, ne împiedicăm și cădem. Apoi ne ridicăm și continuăm drumul sau schimbăm direcția. Schimbăm locuri, chipuri și suflete. Ne întâlnim unii pe alții, pe drumurile pe care ne poartă propriile suflete și ne schimbăm reciproc,

ANDREEA: Zgomotul tăcerii mele

Pe tot parcursul vieții noastre, ne împiedicăm și cădem. Apoi ne ridicăm și continuăm drumul sau schimbăm direcția. Schimbăm locuri, chipuri și suflete. Ne întâlnim unii pe alții, pe drumurile pe care ne poartă propriile suflete și ne schimbăm reciproc,

Există suferință fără iubire, dar nu există iubire fără ea

Ferește-te, copilă, de crengile reci ale unui pom uscat, nu căuta vitalitatea unde s-a blocat amurgul de toamnă du-te dansează, uită, iubește și uită din nou, iartă-i pe corbii orbi care te condamnă tu să-mi rămâi un colibri rătăcit de

Există suferință fără iubire, dar nu există iubire fără ea

Ferește-te, copilă, de crengile reci ale unui pom uscat, nu căuta vitalitatea unde s-a blocat amurgul de toamnă du-te dansează, uită, iubește și uită din nou, iartă-i pe corbii orbi care te condamnă tu să-mi rămâi un colibri rătăcit de

Relația imposibilă dintre sentiment și rațiune

într-o scoică spartă de idei strălucite s-a născut spiritul artistic,  întâi..a cântat inima rapsodii fără instrumente,  o propagandă a sentimentului universal care ne îndoctrinează existența, artistul era aproape de ideal. visa că se va regăsi pe celălalt mal.  pe urmă..

Relația imposibilă dintre sentiment și rațiune

într-o scoică spartă de idei strălucite s-a născut spiritul artistic,  întâi..a cântat inima rapsodii fără instrumente,  o propagandă a sentimentului universal care ne îndoctrinează existența, artistul era aproape de ideal. visa că se va regăsi pe celălalt mal.  pe urmă..

ANDREEA: Hoți de zâmbete

De ce pleacă oamenii? Și de ce rămân? Uneori pleacă chiar și de unde le e bine, alteori rămân acolo unde nu mai e nimic pentru ei. Cine poate să înțeleagă sufletul sau alegerile lui? Nimeni. Nici măcar tu însuți

ANDREEA: Hoți de zâmbete

De ce pleacă oamenii? Și de ce rămân? Uneori pleacă chiar și de unde le e bine, alteori rămân acolo unde nu mai e nimic pentru ei. Cine poate să înțeleagă sufletul sau alegerile lui? Nimeni. Nici măcar tu însuți

Suflet viu

Simt că e nevoie să-ți scriuCâteva versuri să-ți dedicCe mi-ai făcut tu mie nu știu…Cred că m-am îndrăgostit un pic Cineva să-ți fure sufletulSă nu mai poți gândiTot la tine-mi zboară gândulȘi nu-l mai pot opri Cred că l-am găsitPe

Suflet viu

Simt că e nevoie să-ți scriuCâteva versuri să-ți dedicCe mi-ai făcut tu mie nu știu…Cred că m-am îndrăgostit un pic Cineva să-ți fure sufletulSă nu mai poți gândiTot la tine-mi zboară gândulȘi nu-l mai pot opri Cred că l-am găsitPe

ANDREEA: D-ale sufletului

E târziu și îți simți sufletul rătăcit. Umblă singur, pe drumuri știute doar de el, căutând oameni care îi lipsesc. Uneori oamenii te îndepărtează și te uită. Nu mai merg pe același drum cu tine și nu-ți mai sunt alături

ANDREEA: D-ale sufletului

E târziu și îți simți sufletul rătăcit. Umblă singur, pe drumuri știute doar de el, căutând oameni care îi lipsesc. Uneori oamenii te îndepărtează și te uită. Nu mai merg pe același drum cu tine și nu-ți mai sunt alături

DAIANA: Tropot de bocanci

Se aud doar tropote de bocanci greoi și zgomotul ascuțit de metal al armelor care se încarcă rând pe rând. Încarci și tu și apeși pe trăgaciul rece pentru a-ți apăra patria. Glonțul pleacă din țeavă, lăsând in urma un

DAIANA: Tropot de bocanci

Se aud doar tropote de bocanci greoi și zgomotul ascuțit de metal al armelor care se încarcă rând pe rând. Încarci și tu și apeși pe trăgaciul rece pentru a-ți apăra patria. Glonțul pleacă din țeavă, lăsând in urma un

Insomnii în tramvai

e ciudat cum m-am foit atât de mult în pat încât am ajuns să dorm pe pagini din ziar l-am răsfoit până mi-am tăiat degetele m-am găsit în el, cap de afiș „O tânără și-a pierdut capul în tramvai” am

Insomnii în tramvai

e ciudat cum m-am foit atât de mult în pat încât am ajuns să dorm pe pagini din ziar l-am răsfoit până mi-am tăiat degetele m-am găsit în el, cap de afiș „O tânără și-a pierdut capul în tramvai” am

Povești cu final deschis

Poveștile tuturor oamenilor încep asemănător. Toți ne naștem, dar pe parcursul vieții ne pierdem în cuprins. Ne pierdem în detalii, în priviri, în farmecul lor aparte. Cunoaștem mulți oameni, dar niciodată pe toți. Fiecare e complex în felul lui. Are

Povești cu final deschis

Poveștile tuturor oamenilor încep asemănător. Toți ne naștem, dar pe parcursul vieții ne pierdem în cuprins. Ne pierdem în detalii, în priviri, în farmecul lor aparte. Cunoaștem mulți oameni, dar niciodată pe toți. Fiecare e complex în felul lui. Are

O șoaptă de iubire…

Îți aștern aici câteva gânduri, în speranța că le vei citi și vei trăi mereu cu ele în suflet. Te cunosc după nume, după sunetul pașilor grăbiți care aleargă după vise, după râsete, dar mai ales după sunetul lacrimilor care

O șoaptă de iubire…

Îți aștern aici câteva gânduri, în speranța că le vei citi și vei trăi mereu cu ele în suflet. Te cunosc după nume, după sunetul pașilor grăbiți care aleargă după vise, după râsete, dar mai ales după sunetul lacrimilor care

ANDREEA: Cuvinte fără aripi

Strada e plină de oameni care fug dintr-o parte în alta. Oameni grăbiți, stresați, fericiți sau îndrăgostiți. Oameni care observă tot ce se întâmplă în jur, dar care văd doar ceea ce se întâmplă în interiorul lor. Te pierzi printre

ANDREEA: Cuvinte fără aripi

Strada e plină de oameni care fug dintr-o parte în alta. Oameni grăbiți, stresați, fericiți sau îndrăgostiți. Oameni care observă tot ce se întâmplă în jur, dar care văd doar ceea ce se întâmplă în interiorul lor. Te pierzi printre

Reușita obligatorie

Există momente și momente. Cele care te fac să crești greșind și cele care te fac să zâmbești reușind. Lacrimile persoanei din oglindă nu mă impresionează. Știe că poate. Știe că e greu, dar, cu toate acestea, fiecare hard level,

Reușita obligatorie

Există momente și momente. Cele care te fac să crești greșind și cele care te fac să zâmbești reușind. Lacrimile persoanei din oglindă nu mă impresionează. Știe că poate. Știe că e greu, dar, cu toate acestea, fiecare hard level,

ALISIA & ALEXIA: „Nu îmi văd viața fără a scrie”

Fiecare dintre noi ne dorim într-un fel sau altul să fim auziți. Mulți simțim nevoia să ne impunem punctul de vedere, să convingem sau să-i facem pe alții să vorbească despre noi. Ela Ardelean a simțit nevoia de a-și expune

ALISIA & ALEXIA: „Nu îmi văd viața fără a scrie”

Fiecare dintre noi ne dorim într-un fel sau altul să fim auziți. Mulți simțim nevoia să ne impunem punctul de vedere, să convingem sau să-i facem pe alții să vorbească despre noi. Ela Ardelean a simțit nevoia de a-și expune

ANDREEA: Suflete în comă

Sunt momente când ascunzi în spatele unui zâmbet toate lacrimile pe care ochii tăi vor să le plângă. Ascunzi în buze toată durerea, încordând colțurile și obligându-le să rămână ridicate într-un zâmbet. Faci asta pentru a nu fi nevoit să-ți

ANDREEA: Suflete în comă

Sunt momente când ascunzi în spatele unui zâmbet toate lacrimile pe care ochii tăi vor să le plângă. Ascunzi în buze toată durerea, încordând colțurile și obligându-le să rămână ridicate într-un zâmbet. Faci asta pentru a nu fi nevoit să-ți

ANDREA BEATRIX: Început fără sfârșit!

Trăim într-o lume gigantică, ce o putem asemăna cu o bibliotecă. Ciudată asemănare! Aici găsim cărţi complete, cărţi în curs de editare, cărți uitate, dar și cărți răsfoite la infinit. Fiecare carte are un anumit subiect, cu un anumit număr

ANDREA BEATRIX: Început fără sfârșit!

Trăim într-o lume gigantică, ce o putem asemăna cu o bibliotecă. Ciudată asemănare! Aici găsim cărţi complete, cărţi în curs de editare, cărți uitate, dar și cărți răsfoite la infinit. Fiecare carte are un anumit subiect, cu un anumit număr

ANDREA BEATRIX: Perfect imperfect

Cu siguranță, nu sunt singura care s-a întrebat ce înseamnă a fi perfect, în afara faptului că „perfectul” de obicei este „imperfect”! Nu suntem, nu am fost și nu vom fi vreodată perfecți. Suntem niște perfecți imperfecți! Ce presupune a

ANDREA BEATRIX: Perfect imperfect

Cu siguranță, nu sunt singura care s-a întrebat ce înseamnă a fi perfect, în afara faptului că „perfectul” de obicei este „imperfect”! Nu suntem, nu am fost și nu vom fi vreodată perfecți. Suntem niște perfecți imperfecți! Ce presupune a

ANDREEA: Cine ești tu azi, străinule?

Sunt zile când ceea ce văd cei din jurul tău atunci când te privesc și ceea ce vezi tu atunci când îți privești reflexia în oglindă sunt două persoane diferite. Cum așa? E inexplicabil. Te privești, dar nu ești tu.

ANDREEA: Cine ești tu azi, străinule?

Sunt zile când ceea ce văd cei din jurul tău atunci când te privesc și ceea ce vezi tu atunci când îți privești reflexia în oglindă sunt două persoane diferite. Cum așa? E inexplicabil. Te privești, dar nu ești tu.