IASMINA: Banii pot orbi percepția oamenilor din jur

Inventing Anna este una dintre cele mai recente producții Netflix. Așadar, dacă te-ai uitat cu mare entuziasm la The Tinder Swindler, există șanse reale să apreciezi și această nouă mini-serie, de la creatoarea celebrului Scandal, Shonda Rhimes. Un binging de o zi și jumătate ar fi suficient încât să poți vedea întreaga mini serie (nouă episoade) – dacă nu ai nimic altceva de făcut între timp, firește.

Indiferent cât timp îți ia ca să vizionezi această producție, timpul „pierdut” merită din plin.

Rolul principal este jucat de actrița Julia Gerner, iar din distribuție mai fac parte, de asemenea, Anna Chlumsky și Laverne Cox.

Inventing Anna explorează povestea realei Anna Delvey (Sorokin), o tânără de 25 de ani care a reușit să intre în cercuri influente de oameni cu posibilități financiare mari, cu scopul – spune ea – de a deschide o fundație de artă. A vrut să facă ceva exclusivist, luxos, care implică resurse financiare enorme.

Însă a făcut totul sub aparența unei persoane bogate, care pretindea că urmează să intre în posesia a 60 milioane de euro odată ce împlinește 25 de ani, bani de la părinți.  Aparent stabilită în New York a avut un lifestyle pe măsură, locuind doar în hoteluri de lux, croindu-și drum către oamenii influenți de care avea nevoie, profitând de ceea ce o imagine personală studiată și o atitudine arogantă și manipulatoare poate obține.

Definiția efectivă a vorbei Fake it ‘till you make it, Anna Delvey a mințit la fiecare pas și a reușit să ajungă la un pas de a-i fi acordate împrumuturi uriașe de bani, care să o fi ajutat să-și facă fundația dorită. Pe parcurs, a profitat de unele cunoștințe bogate pentru a-și acoperi anumite costuri, a folosit numere de carduri de credit care nu erau ale ei pentru a-și susține lifestyle-ul pretențios. Când nu reușea să plătească pentru ce-și dorea, mințea că are probleme cu banca și propriile carduri de credit și promitea că va restitui banii ulterior.

Una dintre prietenele ei s-a simțit forțată să-și ofere propriul card de credit și pe cel de la job când Anna nu a reușit să plătească șederea într-un resort de lux din Maroc. Banii nu i-au fost returnați de către Anna.

Acestea sunt doar câteva dintre exemple. Viața și aparența trebuia să fie a unei vieți de lux, însă contul din bancă al Annei spunea altă poveste, la fel și background-ul ei, care era unul modest. În niciun caz nu era o moștenitoare germană cu un cont de 60 de milioane de euro, așa cum pretindea.

Probabil că dacă se oprea doar la manipularea (verbală) oamenilor spre a-și îndeplini dorințele și planurile ambițioase, nu ar fi făcut închisoare, însă pe parcurs a și falsificat acte care să încerce să dovedească că povestea ei de acoperire era una reală, a depus cecuri fără acoperire la bancă pentru a face rost de banii necesari să se întrețină. Așadar, înșelătoria și furtul erau ușor de dovedit pe baza hârtiilor.

Anna spune că banii pot orbi percepția oamenilor din jur și într-adevăr e fascinant cum a reușit să-și creeze conexiuni și să ajungă în cercurile potrivite și mai ales să convingă oameni de o anumită vârstă și cu experiență să o susțină pentru a obține împrumuturi enorme fără nicio acoperire reală. Doar pe promisiuni și pe impresia fals creată că Anna vine dintr-o familia bogată și că își va plăti datoriile când va avea acces la contul cu banii de la părinți. Se pare că a creat o aparență a unei vieți luxoase suficient de bine încât cei cu resursele necesare să o susțină în scopul ei.

Este o poveste fascinantă; Rhimes, care a scris scenariul, și echipa ei au transformat povestea lui Delvey într-o fabulă eclatantă care, în ciuda tuturor referințelor din perioada 2017 la Instagram, Uber și Festivalul Fyre, pare ciudat de retro, ca un sezon de început al Gossip Girl – cu toate hainele scumpe, imaginile panoramice ale New York-ului și escrocheria nebunească din Upper East Side pe care acest lucru îl presupune.

„Toată această poveste este complet adevărată”, se arată într-o notiță de declinare a răspunderii,  la începutul fiecărui episod. „Cu excepția tuturor părților care sunt complet inventate.”

„Cine mama naibii este Anna Delvey?” devine un refren de-a lungul serialului, în mare parte rostit de Vivian (un reporter la o revistă, care trebuie să-și restabilească reputația) și de prietenii ei jurnaliști în vârstă, dar Inventând-o pe Anna nu oferă un răspuns clar și nici măcar nu încearcă asta. Oferă, în schimb, un divertisment elegant, strălucitor și amuzant de ridicol pentru telespectatorul obișnuit – deși ne imaginăm că oamenii prinși în escrocheria din viața reală a lui Delvey, cu greu ar putea să vadă partea amuzantă.

IASMINA SCUTELNICU

IASMINA SCUTELNICU

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: