1 martie reprezintă o zi importantă pentru neamul românesc, deoarece marchează începutul primăverii. În această dată românii sărbătoresc Ziua mărțișorului, în care bărbații oferă în dar mărțișoare tuturor femeilor din viața lor.
Povestea începe în vremea dacilor, când cadoul era făcut de femei pentru bărbați. Obiceiul apare în regiunile istorice ale Maramureșului și Bucovinei. Acesta s-a răspândit și în regiunile Bulgariei și Greciei de astăzi.
Prima dată mărțișorul apare sub forma unei monede de care este legat un fir roșu și alb. În zona Mehedinți sunt dovezi care atestă dovezi ale obiceiului de acum 8.000 de ani. Mărțișorul simboliza căldura care se împletea cu frigul, dar și că roșul simbolizează soarele și viața, adică femeia, albul – claritatea apelor și bărbatul. Împreună, simbolizau armonia celor doi.
În vremea dacilor, mărțișoarele erau amulete cu puteri de protecție solară care aduc frumusețe și fertilitate. Erau purtate până când înfloreau copacii, iar apoi erau agățate de crengile lor. Mărțișorul era purtat de persoanele fragede, cum sunt copiii și fetele tinere.
În România există mai multe tradiții legate de sărbătoarea mărțișorului. În Ardeal mărțișorul este agățat de uși, ferestre sau chiar coarnele animalelor. Potrivit credinței, așa sunt alungate duhurile rele. În zona Oradiei se spune că oamenii devin mai sănătoși dacă se spală cu apă proaspătă de ploaie.
Cei din Dobrogea poartă mărțișoarele până la sosirea cocorilor, după care le aruncă în aer pentru a primi o fericire „înaripată”.
În regiunea Banatului, fetele obișnuiesc să se spele cu zăpadă sau cu apa de pe frunzele fragilor. Moldovencele, în schimb, oferă băieților mărțișoare.
Mărțișorul reprezintă trezirea la viață a naturii, dar și bucurie, când primăvara dă primele semne de câștig în bătălia cu iarna.
MATEI CHIRTOP
LOGO paper 