DAIANA: Tropot de bocanci

Se aud doar tropote de bocanci greoi și zgomotul ascuțit de metal al armelor care se încarcă rând pe rând. Încarci și tu și apeși pe trăgaciul rece pentru a-ți apăra patria. Glonțul pleacă din țeavă, lăsând in urma un nor fad de fum și scântei. Întâlnește pieptul inamicului și cu o precizie chirurgicală, despicandu-i și arzandu-i carnea, se oprește in inimă, inima in care zăcea dragostea acestuia pentru țară.

Un țiuit lung îți inundĂ timpanele, iar privirea ți se incetoseaza, cazi la pământ. AfarĂ e cald, dar un frig teribil îți pătrunde În corp, singurul lucru cald pe care îl simți acum este sângele care se prelinge pe piele. Te simți neputincios la fel cum s-au simțit și ceilalți tineri pe care tu i-ai avut in cătare. Cu ultimele puteri scoți din vesta găurită, o poză, o poza cu ea, i-ai promis ca o sa te întorci și atunci realizezi, toți ați promis cuiva drag că vă veți întoarce…

Ieri, un tânăr neînfricat cu multe vise de atins, azi soldat avansat post mortem. Tu și toți ceilalți căzuți la pământ și găuriți de plumb, sunteți toți la fel – vă diferențiază doar steagul de pe mâna stângă. Viitor distrus de un glonț. 

Ai ucis fără să cunoști și ai fost ucis fără să fii cunoscut, pentru setea de putere a unor dictatori care, deși se cunosc, nu se ucid, iar la final își vor strânge mâna.

DAIANA BUCUREAN 

DAIANA BUCUREAN

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: