De Crăciun s-a produs în sfârșit evenimentul atât de așteptat de iubitorii de astronomie. Urmașul telescopului spațial Hubble, telescopul spațial James Webb, a fost lansat, în sfârșit, în spațiu, după nenumărate amânări.
Lansarea telescopului a fost întâmpinată cu mult entuziasm, pentru că a fost amânată de foarte multe ori.
Proiectul a luat naștere în 1996, o prima dată de lansare a fost în 2007, dar a avut numeroase întârzieri și creșteri de buget, telescopul fiind finalizat abia în 2016. O serie de alte probleme a făcut ca lansarea pe orbită a telescopului să fie amânată din martie 2018 în octombrie 2021, ca în final să fie programată în decembrie 2021.
Costul întregului proiect se ridică la uriașa sumă de 10 miliarde de dolari.
Telescopul este denumit în onoarea administratorului Nasa din perioada 1961-1968, James E. Webb, care a jucat un rol important în dezvoltarea programului Apollo, program prin care umanitatea a cucerit o nouă frontier, ajungând pe lună.
Telescopul James Webb a fost lansat în spațiu cu o rachetă model Arian 5 din cadrul centrului spațial european situat in Guyana Franceză, locația fiind optimă pentru lansarea sateliților în spațiu datorită faptului că se află aproape de Ecuator, unde viteza de rotația Pământului este mai mare, ajungând la aproximativ 1.600 km pe oră.
Pentru a încăpea în rachetă, telescopul a fost pliat, iar ajuns pe orbită, acesta a început procedura de desfacere și de deplasare către destinația finală fiind punctul L2. Întreaga procedură durează 30 de zile.
Dar ce este acest punct L2? Acesta este un loc în spațiu se aflat la o distanță de 1,5 milioane km de Pământ, unde combinația dintre gravitația planetei noastre și cea a Soarelui face ca telescopul să își păstreze poziția în zona respectivă, orbitand practic în jurul Soarelui în același ritm cu Pământul. Însă telescopul nu va staționa în punctul L2, ci va orbita în jurul acestei zone.
Datorită acestei poziționări, o parte a ansamblului telescopului va fi mereu scăldată în lumina și căldura soarelui, iar cealaltă parte va fi mereu în frig și întuneric, ceea ce se și dorește. De ce? Partea aflată mereu lumină și căldură va fi echipată printre altele cu panou solar și antenă de comunicatie, iar partea întunecată și friguroasă va conține instrumentele științifice și oglinda telescopului. Diferența uriașă a temperaturilor între cele două părți va fi menținută pe un scut termic aflat între cele două.
Telescopul James Webb va observa cu preponderență în lungimea de undă infraroșu ,iar acest lucru necesită ca instrumentația să fie ferită de orice formă de căldură ce vine de la soare și de la planetă noastră, pentru a nu interfera cu datele obținute.
Oglinda primara a telescopului are 6,5 m, mult mai mare decât cea a telescopului Hubble, și este formată din 18 segmente hexagonale realizate din beriliu suflat cu aur. Pe lângă aceasta, la bordul telescopului vor fi mai multe camere și spectrografe specializate în observație infrarosu.
Aceste observații vor aduce numeroase date importante pentru dezvoltarea astronomiei și cosmologiei.
Telescopul James Webb ne va ajuta să înțelegem mai bine cele mai bătrâne stele și galaxii observabile din univers, ne va permite să aprofundăm modul în care se formează galaxiile și evoluția lor, să ințelegem mai bine procesul de formare a stelelor și a sistemelor planetare și să studiem atmosferele exoplanetelor potențial habitabile.
Această minune inginerească va reprezenta vârful de la lance în astronomie pentru următorii zece ani.
RAREȘ URSZ
LOGO paper 