ANASTASIA: Autoportret

Chiar nu știu de ce ai ales să faci asta – să  pătrunzi în lumea mea, pe care toți o consideră o prostie de proporții uriașe, și să afli ce se ascunde în spatele fetei în hanorac.

ana birau

ANASTASIA BIRĂU

Un bun început ar fi dacă m-aș prezenta așa că numele meu e Anastasia, dar prietenii mă știu drept Ana, fata extraordinar de hiperactivă, pe când ceilalți consideră că sunt un pic prea aiurită și stau foarte mult timp cu capul în nori.

Poate…

Poate că așa arăt eu când dezbat și critic ceea ce se află în jurul meu – arăt ca Everest, nevoit să conviețuiesc cu toate precipitațiile din jurul său.

Adevărul este că nici faptul că port adesea un hanorac cu  Star Wars  nu mă ajută, lumea considerându-mă naivă.

Naivă?

O da, dar nu în sensul că sper ca unicornii să existe, ci într-un sens mai contemporan. Realizez problemele societății, corupție, lăcomie, egoism, iar eu cred că se vor rezolva sau le voi rezolva.

Cred că naivitatea e  o problemă generală, credeam că alăturarea în Uniunea Europeană o să ne aducă succesul, pentru că nu există „eu” într-o echipă, în E.U.  Mai ciudat e că am sperat că vom primi ceea ce nu aveam să oferim, o echipă care nu este compusă din „eu cu mine și cu mă”.

Poate că naivitatea asta contemporană e mijlocul de apărare care ne face să suportăm aversele pline de minciuni, trăind la rândul nostru în minciună.  De aceea avem nevoie de un Jedi, o persoană care să îndrăznească să aprindă scânteia flăcării dreptății, iar nouă să nu ne fie frică să o urmăm.

Mi-ar plăcea să fiu în acest  „Război al ciobanilor” un Jedi, o „mioară năzdrăvană”, care să readucă balanța în Univers, dar deja asta sună prea naiv, prea prostesc…

Faptul că port haine negre poate să creeze impresia pentru unii că sunt o persoană tristă, deși prietenii mă consideră exagerat de veselă. E o diferență destul de mare între cele două afirmații, adică presupun că nu ați mai văzut înainte un clown emo, așa că pot să consider că sunt un mutant al generației mele, nu?

Nu.

Adevărul e că pentru mine hanoracul negru este echivalent cu o pânză și că mai important este să fii linia întreruptă de pe mijlocul șoselei, decât asfaltul care se găurește frecvent, mai ales la noi.

Poate că lumea mă consideră altfel pentru că nu lucrez pe aceleași principii. Țin minte că în timp ce alte fete se jucau cu păpuși, eu eram pasionată de LEGO sau în timp ce alte fete foloseau oja pentru, știți voi, decorarea unghiilor, eu decoram mobila din camera mea… și jucăriile… cărțile… tot ce îmi venea la  mână.

Ideea e că am făcut și cred că încă mai fac din aproape orice activitate obișnuită  o modalitate prin care să îmi demonstrez creativitatea într-un mod unicat și amuzant în același timp. Consider că rutina e obositoare și tristă, de aceea prefer să fiu o  linie întreruptă care să ghideze mașinile în cotidian.

Până la urmă asta sunt eu: o persoană aiurită, năzdrăvană  și altfel – sau, mai scurt, Ana.

ANASTASIA BIRĂU

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: