NARCISA DĂRĂBAN: Elegie pentru pârâul Peţa

Eternul conflict om – natură are loc zi de zi şi, cu toate că omul e o fiinţă raţională, îşi impune voinţa asupra naturii, fără a ţine cont că distrugerile pe care le provoacă se vor întoarce, mai devreme ori mai târziu, chiar împotriva lui. Fără sî ne dăm seama, fie că vrem. fie că nu vrem, distrugem natura din jurul nostru, fără să ne întrebăm cât va mai rezista acesta împotriva noastră.

Paraul Peta traieste aici langa noi, in Oradea de vreme îndelungata (se spune ca de la sfarsitul Terţiarului geologic), adapostind candva cateva relicte endemice în tara, dar si în Europa. Este vorba despre gingasul nufar termal (Nymphaea lotus L. var. Thermalis), micutul melc Melanopsis parreyssi şi pestisorul numit Scardinius racovitzai (rosioara termala). Alaturi de aceste raritati floro-faunistice (cunoscute si mediatizate intens), îsi duceau viata si alte specii, unele endemice, altele de interes comunitar. Dar folosim verbe la trecut cand vorbim despre aceste raritati, deoarece in prezent acestea au disparut din acest climat natural, nereusindu-se repopularea ecosistemului.

Este foarte trist ca, în acest secol, considerat de specialisti ca fiind un secol dedicat mediului si protectiei acestuia, dam din umeri neputinciosi, lista rosie a speciilor periclitate se completează la nesfarsit, dar viata merge mai departe cu sau… fara aceste specii disparute.

Este de mirare cum in doar 25 de ani am reusit sa distrugem complet ceva ce exista de sute chiar zeci de mii de ani. Intrebarea este cum am reusit acesta performanta? Este foarte simplu: fiecare dintre noi a contribuit la acesta crima ecologica,

Incepand de la unii proprietari de vile si pensiuni, care, pe considerentul ca sunt în curtea lor, au forat puturi pentru alimentarea piscinelor sau pentru scopuri casnice, stricand echilibrul termic. Astfel, apa geotermala este exploatata ilegal, in prezent existand, în total, doar cinci utilizatori cu licente pentru a exploata acesta apa. „În Felix şi 1 Mai sunt, în total, cinci utilizatori cu licenţe”, declara şeful ANRM Bihor, Radu Miron, în 2011, pentru eBihoreanul. Asta la zeci de hoteluri si pensiuni…

Continuand cu persoanele care au transformat malurile acestui parau in loc de pescuit, maluri care s-au dovedit frecvent apreciate pentru… depozitarea gunoaielor.

Si terminand cu mine, cu tine, cu noi. Pentru ca cea mai mare vina o avem noi! Noi, cetatenii, care nu ne implicam! Degeaba ne spune cineva de aceasta problema cu distrugerea naturii, a mediului incojurator daca eu, tu si toti ceilalti nu facem nimic. NU FACEM ABSOLUT NIMIC PENTRU A SALVA NATURA, pentru a ne salva pe noi de la autodistrugere.

Dar trebuie sa ne trezim la realitate! Trebuie sa constientizam ce se intampla in jurul nostru! Trebuie sa actionam! Doar impreuna putem salva Paraul Peta! Doar impreuna putem sa schimbam ceva.

NARCISA DĂRĂBAN

Narcisa si prmiul

NARCISA DĂRĂBAN

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: