Despre multele chipuri ale dragostei

Din romanele de dragoste pe care le-am citit, mi-am dat seama, într-un final, că dragostea nu e nimic altceva decât un război al inimilor. Este nemilosul război în care vă câștigați unul pe altul, dacă știți cum să luptați, ori deveniți inamici.

Asemeni unui soldat ranit de un glont in inima, dragostea uneori pare ceva de nedeslusit, provocand o durere greu de vindecat, iar cand asteptarile nu sunt aceleasi cu realitatea, dezamagirea te loveste mai tare decat iti imaginezi.

În dragoste, ca si-n razboi, esti vulnerabil, esti neputincios si ai falsa impresie ca detii controlul. Tot controlul ii apartine insa istovitoarei experiente pe care esti nevoit sa o traiesti, fie ea dragostea, sau razboiul. Ea face, ca intr-un joc murdar, regulile, ea decide cand pune stop jocului si cand si daca urmatorul pion este inutil si trebuie eliminat;  si, fara sa vrei, in orice moment poti fi chiar tu acela…

Când te îndrăgostești, ii dai persoanei de langa tine puterea absoluta, puterea de a te distruge! Asemeni razboiului, dragostea este ceva infricosaor, pentru ca odata ce iubesti si esti iubit, esti fericit; odata fericit, ai mult mai mult de pierdut. Razboiul si dragostea adapostesc un sentiment profund, de nedescris, mai mult decat cuvinele pot cuprinde, mai mult decat orizontul imaginatiei poate cunoaste, e ca si cum un fulger ti-ar patrunde sufletul si nu i-ar pasa ce a lasat in urma sa.    

 Adesea se face imensa greseala de a alege cu inima, desi mintea-ti spune sa fugi, sa nu te lasi prins in mijlocul furtunii… Dar ce faci când e prea târziu si furtuna a inceput deja? Desi in general dragostea este asociata cu fericirea, eu aleg sa o asociez cu suferința.

Si povestea mea se întoarce la război; de ce? Ei bine, soldatii de pe front, cei care au norocul sa fie supravietuitori, sunt,  poate, printre cei mai fericiti oameni, deoarece razboiul i-a fortat sa duca lipsuri, astfel reluandu-si viata normala, lucrurile ce odinioara pareau banale, acum le aduc fericire si reusesc sa le aprecieze mai usor si cu adevarat.

Așa funcționează și-n dragoste: deși e o forță incontrolabilă, ca să poți să o traiesti pe cea adevarata si pura, trebuie mai intai sa-i cunosti toate fețele, chiar și pe cele urâte.

Toți merităm dragostea, dar câți suntem capabili să o oferim?

DIANA SCROFAN

DIANA SCROFAN

Diana Scrofan este elevă într-a IX-a A la CN Onisifor Ghibu, clasa prof. Laura Lazăr. Acest text ne-a fost încredințat de către dl Alexandru Popoviciu, profesorul de Limba și literatura română al Dianei, căruia îi mulțumim.

Prof. ALEXANDRU POPOVICIU

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: