Presupun că majoritatea elevilor din anii terminali știu și au văzut că au apărut primele variante de modele ale examenului de bacalaureat. De la începutul anului școlar, așteptam – elevi și profesori – să apară variantele, pentru a vedea clar dacă s-au păstrat stilul, structura, cerințele și subiectele examenului, iar dacă vom avea ceva schimbat, ce anume.
Așa cum aflat de la profesorii de la clasă, în prima zi a lunii noiembrie au ajuns în media modelele de subiecte.
Ca primă impresie personală, examenul a rămas la fel din punct de vedere structural; în ceea ce privește materia, încă nu a fost comunicată programa clară care intră la Bac anul viitor, sesiunea de vară 2023.
Din punctul meu de vedere, în calitate de elev în clasa a XII-a, consider că acest „examen al vieții” nu vizează, nu măsoară și nici nu evaluează inteligența și capacitatea noastră de a crea ceva unic, ci pur și simplu ne testează memoria – acest fapt nu e rău în sine, dar cred că problema ar trebui pusă și altfel.
De exemplu, maniera în care elevii tratează subiectul de la literatură este de a însăila informații luate de pe diverse site-uri. Prea puțini se ostenesc să citească cu adevărat o carte; majoritatea dintre aceștia toarnă comentariile de la clasă sau cele găsite pe Internet, amprenta lor în eseu fiind absentă.
Nu spun că examenul este în totalitate inutil după liceu, dar dacă aș putea schimba ceva la acesta, aș schimba punctajul de la Română, la eseul de la subiectul III. Părerea mea este că punctajul acestei cerințe este mult prea mare și nu reflectă realitatea. Se poate întâmpla să scrii ceea ce trebuie, iar profesorul care corectează să fie pretențios și să nu ofere punctaj maxim potrivit celor scrise. Lucrul acesta a ajuns la urechile mele nu de la un alt elev, ci de la un cadru didactic, care ne-a spus că de multe ori a fost martor la depunctări aiurea și tind să cred lucrul acesta, deoarece există contestări șocante.
Pănă la urmă, media de la bacalaureat contează la multe dintre facultăți, iar lucrarea de la Română nu este un adevăr absolut, ca la Matematică, unde este clar că 2+2=4. Ceea ce încerc să spun este că la proba de la Limba si literatura română nu este un barem exact (da, răspunsurile sunt și ar trebui să fie aidoma la exerciții, însă la cerințele unde intervine modul în care se exprimă elevul, decizia cade în sarcina profesorului corector).
Am fost curioasă de părerea unei colege, așadar am întrebat-o ce crede despre acest subiect. A fost binevoitoare să ne spună câteva opinii:
„Așteptam cu nerăbdare apariția variantelor model de Bac, iar din ce am putut observa, acestea sunt pe măsura așteptărilor, întrucât nu au modificări majore. Sunt mulțumită de structura examenelor de la Logică și Istorie, de cerințele și de felul în care sunt abordate lecțiile, de modul în care trebuie să demonstrăm ceea ce am învățat, dar în privința celeilalte materii (Româna), am rămas dezamăgită de subiectul III, deoarece încă are cel mai mare rol în obținerea punctajului maxim. Dacă aș putea schimba ceva, aș introduce o compunere în care să ne folosim imaginația și creativitatea și să nu fim limitați de structura de până acum, de faptul că trebuie să învățăm o operă la clasă și mai apoi să o redăm cuvânt cu cuvânt la examenul de bacalaureat. Consider că acest examen mă ajuta doar pentru a intra la facultate, iar în viața cotidiană nu-mi aduce niciun bonus”, ne-a declarat Alexia, elevă în clasa a XII-a, profil uman.
În încheierea acestui text, în care mi-am exprimat sincer părerea despre examenul care se află în față, mi-aș dori ca persoanele cu funcții de răspundere ale acestei țări, împreună cu cei care sunt în Ministerul Educației, să urmărească buna dezvoltare a viitorilor adulți.
Noi, elevii și studenții de azi, suntem conducerea de mâine și trebuie investit în noi, întrucât consider că avem potențial.
EMILIA SEICHE
LOGO paper 