A patra revoluție industrială

În 2008, lumea a fost introdusă într-un nou concept: Bitcoin. Deși a durat câțiva ani pentru a deveni cunoscută în rândul unui public larg, în prezent cu toții cunoaștem această monedă virtuală, poate chiar am investit sau urmărim să facem o asemenea operațiune. În spatele creării acestei criptomonede se află tehnologia blockchain.

Ce este blockchain-ul și ce urmărește? Ce domenii sunt afectate? La ultima întrebare răspunsul e simplu: TOATE.

Fiecare dintre noi intrăm zilnic în relații cu alte persoane, relații de naturi diferite, dar de regulă, aspectul pe care acestea se bazează este încrederea. Blockchain-ul își propune să relizeze „o trecere de la încrederea în oameni la încrederea în matematică”, fiind o tehnologie care urmărește să funcționeze independent și autonom, fiind o alternativă viabilă pentru eliminarea intermediarilor.

Cu ajutorul acestei tehnologii, cele mai fundamentale interacțiunile din lume pot fi reimaginate; a fost deschisă ușa pentru a inventa noi stiluri de interacțiuni digitale în serviciile de partajare fără a se pune problema încrederii. De exemplu, cântăreața britanică Imogen Heap își vinde melodiile folosind blockchain-ul.

Este adevărat că în prezent, datorită criptomonedelor, sectorul financiar este văzut ca principalul utilizator al conceptului blockchain, dar cu toate acestea societatea a început să devină conștientă de potențialul enorm al acestei tehnologiei în multe alte domenii.

Principalele motive care atrag aplicabilități posibile constă în imuabilitatea, transparența și credibilitatea rețelei.

Domeniul afectat puternic de blockchain, la care nu ne-am fi gândit probabil marea majoritate dintre noi, este domeniul educațional. Acest sector acceptă mai ușor ingerințe tehnologice în ultima perioadă, situație accentuată și de contextul pandemic prin care am trecut. Chiar și înainte de anul 2019, existau universități și institute care aplicau tehnologia blockchain în educație, majoritatea pentru a sprijini managementul/stocarea diplomelor academice și evaluarea sumativă a rezultatelor procesului didactic. În plus, este urmărită crearea și utilizarea unui registru blockchain (ireversibil- ce nu se șterge niciodată) care să includă toate tipurile de informații educaționale, accesibil pe baza unui ID-ul unic al utilizatorului și care să includă de exemplu comportamentul de învățare în clasă, experiența în proiecte micro/macro-academice, diplome, notele elevilor, experiența de învățare online, precum și interesele individuale.

Universitatea din Nicosia este prima școală care utilizează tehnologia blockchain pentru a gestiona certificatele studenților primite de la platformele MOOC. În plus, Massachusetts Institute of Technology (MIT) și compania Learning Machine au cooperat pentru a proiecta o insignă digitală pentru învățarea online, bazată pe tehnologia blockchain.

În plus, tehnologia blockchain contribuie la reducerea gradului de fraudă deoarece registrul distribuit este imuabil și de încredere. În trecut, au existat numeroase cazuri de fraudă cu privire la diplome, fenomen ce ar putea fi stopat prin utilizarea acestei tehnologii.

Trecând acum de la sectorul principal de interes pentru elevi, vom aborda primele sectoare deja afectate: finanțele și comerțul.

Pe lângă întreaga revoluție produsă de criptomonede, sistemul financiar a fost amplu zguduit de tehnologia blockchain, astfel încât predomină întrebarea dacă acesta va mai supraviețui mult în forma tradițională pe care noi o cunoaștem. Să luăm ca exemplu procesul de plată. Dacă azi ne facem cumpărăturile și plătim cu cardul de credit, banii ne sunt luați din cont abia în ziua următoare. Folosind blockchain-ul, această decontare întârziată ar deveni redundantă, deoarece plata se face în timp real.

Există, de asemenea, în prezent o dezbatere între cercetători și autorități cu privire la îndeplinirea/ neîndeplinirea funcției de bani reali a criptomonedelor care se bazează pe blockchain. Este adevărat că, astăzi, criptomonedele sunt rareori folosite ca mijloc de schimb, dar încetul cu încetul companii mari încep să le accepte (Microsoft, PayPal, magazine precum Sturbucks sau KFC). Juriștii și econimiștii, într-o poziție majoritară, consideră blockchain-ul un activ speculativ. Ne-am putea aștepta totuși ca blockchain-ul să contribuie la schimbarea modului în care oamenii plătesc pentru bunuri în lumea reală. Proprietarii de case se confruntă cu costuri semnificative de tranzacție atunci când cumpără o proprietate, iar potrivit Goldman Sachs Group, „blockchain-ul ar putea reduce costurile titlului și ar putea genera economii de costuri între 2 și 4 miliarde USD în SUA prin reducerea erorilor și a efortului manual”.

Cu privire la comerț și relații contractuale, noua tehnologie a introdus conceptul de „contracte inteligente” (smart contracts), care combină protocoalele computerului cu interfețele utilizator pentru a executa termenii unui contract, fiind tranzacții publice și ireversibile. Această abordare inovatoare ar putea, de exemplu, să înlocuiască avocații/notarii și băncile care de regulă se pronunță cu privire la validarea tranzacțiilor. Un exemplu concludent în acest sens îl reprezintă  Ethereum, o platformă și sistem de operare open-source, distribuit, pe bază de blockchain, ce oferă posibilitatea implementării contractelor smart.

Tendințe viitoare par să se contureze a fi dezvoltarea infrastructurii (smart cities) și medicina.

Se preconizează că orașele inteligente futuriste vor depinde de tehnologiile digitale, iar blockchain-ul va fi nelipsit deoarece oferă o securitate adecvată pentru o gamă largă de scopuri. Big Data, IoT și Blockchain-ul ar accelera și extinde serviciile guvernamentale, capacitatea și chiar ar reduce costurile unor servicii precum cele de transport sau de asistență medicală.

În domeniul medical, tehnologia blockchain deja se infiltrează. Au fost realizate studii asupra sănătății somnului, iar rezultatele arată că utilizarea acestei tehnologii îmbunătățește înregistrările medicale și schimbul de informații despre sănătate. Au fost totuși dezvăluite problemele legate de confidențialitate, protecție și securitate în domeniul serviciilor medicale, puncte la care modul de implementare a acestei tehnologia va trebui să fie adapat pentru a-și asigura aplicabilitatea și dezvoltarea în alte domeniu de studiu medical.

Sumarizând toate acestea, ca o concluzie, pot spune că interfața dintre tărâmul digital și lumea fizică s-ar putea dovedi a fi veriga slabă care dăunează încrederii digitale stabilite de un sistem blockchain, iar oamenii vor fi reticenți și temători în continuare. Important este să ne păstrăm orizonturile deschise și să urmărim dezvoltarea tehnologică întrucât, așa cum am învățat pe propria piele, va trebui să conviețuim cu ea și este prea târziu să ne retragem.

NARCISA DĂRĂBAN

Narcisa Dărăban este absolventă a promoției 2018 a Liceului Teoretic Onisifor Ghibu Oradea, profil uman, Științele naturii, clasa prof. Târb Claudia. În prezent este studentă în anul IV a Facultății de Drept a Universității din Oradea, specializarea Drept.