ELENA: Principiul „996”

Încă de mici suntem întrebați ce ne dorim să facem când vom fi mari. Deși răspundem cu optimism și încrezători în propriul viitor, adesea pe băncile liceului ne dăm seama ce viață de adult ne va aștepta.

Vom fi nevoiți să muncim zilnic multe ore, să economisim bani, să ne creștem copiii, să facem diverse împrumuturi pentru a ne cumpăra o casă sau o mașină, toate acestea pentru o fericire de scurtă durată, care dispare precum a și venit, iar fără să ne dăm seama suntem prinși într-un cerc vicios.

Nu-i așa că suna cam nedrept? Însă noi ca țară o ducem bine, comparativ cu China, suprapopulata țară industrializată până la refuz, unde se trăiește pe principiul cultural „996”, care înseamnă muncă de la 9 dimineața până la 9 seara, 6 zile pe săptămână. Iar în ciuda acestui sistem, majoritatea cetățenilor nu își pot permite o casă, cu atât mai puțin să realizeze un echilibru al fericirii între viața profesională și cea privată.

Sursă imagine: www.bbc.com

Să ne gândim la generațiile tinere, precum Milenialii și Generația Z, care, comparativ cu părinții și bunicii lor, datorită globalizării și-au putut forma și alte perspective în legătura cu ce înseamnă o viață fericita. Încă din copilărie, o majoritate semnificativă a fost singură la părinți datorita politicii unui singur copil / copilului unic, ceea ce înseamnă că nu doar doi părinți, ci și patru bunici și-au concentrat puterile în creșterea și educarea unui singur copil, care mai apoi după absolvire să fie presat să se căsătorească, să facă copii și să își cumpere o casă. Iar cum presiunea crește și tot crește, nu toți au putut ține pasul, fapt ce a dat naștere unui fenomen fascinant, sub numele de Lying Flat sau Tang Ping (躺平), tradus în română prin a sta întins.

Lying Flat înseamnă în esență să faci minimul necesar pentru a te descurca și să nu te străduiești pentru nimic altceva, în afară de ce este absolut esențial pentru supraviețuirea ta.

În practică, acest fenomen încurajează oamenii să nu mai muncească în acel sistem infernal, ci să o ia mai usor, să stea întinși. Să își trăiască viata cu cheltuieli cât mai mici, să lucreze doar când sunt lefteri, iar în rest să se relaxeze și să-și trăiască viața la maxim. Fără a fi nevoie să cumpere o casă, fără dorința de a se căsători, fără copii, fără urmarea unei cariere și reducerea dorințelor personale la minimul posibil.

Această mișcare se opune materialismului și ideii de a fi sclavi ai banilor sau mașini de făcut bani. Pentru a fi fericit, trebuie să faci ce este mai bine pentru tine, în schimbul presiunii de a fi un membru respectat al societății.

Totul a început de la o postare online virală din aprilie 2021, care a trecut prin filtrul multor minți, în special al generaților tinere, și de atunci a câștigat o popularitate surprinzătoare în China. Pe platforma de socializare Baidu Tieba, un tânăr pe nume Luo Huazhong, în vârstă de douăzeci de ani, a scris despre modul în care a îmbrățișat acest stil de viață al minimalismului în ultimii doi ani. Luo a povestit cum trăiește un stil de viață fără dorințe, fără presiuni, fără un loc de muncă stabil, în timp ce stătea cu părinții săi în provincia Zhejiang. Când avea nevoie de bani, el călătorea trei ore până la Dongyang, Zhejiang, unde se află cel mai mare studio de film din lume. Acolo găsit o meserie pe care o considera perfectă, jucând rolul cadavrului în diverse filme.

Postarea sa includea o poză cu el însuși întins pe jos, îmbrăcat într-un costum antic chinezesc de la filmări. Fotografia și postarea s-au răspândit repede pe Internet. S-au creat diverse forumuri și articole, iar din ce în ce mai mulți cetățeni au aderat la acest stil de viață, estimat la peste 10.000.

 „Când spun că stau întins, nu vreau să spun că doar stau întins în fiecare zi și nu fac nimic altceva”, a spus mai târziu Luo într-un interviu „A sta întins este o stare de spirit – adică simt cum multe lucruri nu merită atenția și energia mea.”

Din păcate, guvernul chinez a cenzurat  acest cuvânt de pe Internet și a sters materialele care aveau legătură cu fenomenul, datorită numărului alarmant de șomeri și a impactului pe care l-ar fi avut promovarea acestuia asupra natalității, economiei și a mentalității colective.

Mișcări asemănătoare au mai existat și în restul lumii. De exemplu, în anii 1990, Regatul Unit a clasificat un grup de oameni drept NEET, un acronim pentru Not in Education, Employment or Training și care îi include pe cei care erau șomeri și nu își căutau de lucru.

Pe de altă parte, în Japonia în jurul anului 2010, „generația Satori” a fost creată  pentru a descrie tinerii care se vedeau eliberați de dorințele materiale și nu mai doreau să muncească. Iar în urmă cu câțiva ani, Coreea de Sud avea „generația Sampo”, referindu-se la cei care renunțaseră la relațiile romantice, la căsătorie și la a avea copii. În cele din urmă, numele generației a evoluat pentru a include un dezinteres pentru angajare, deținerea unei proprietăți, relațiile interpersonale și chiar speranță.

Deși am aflat că există și alte moduri pentru a-ți trăi viața, e important să conștientizăm că a fi un membru respectat al societății poate avea la fel de multe dezvantaje precum are și Lying Flat. Așadar, noi vă sfătuim să vă puneți fericirea pe primul loc și să rămâneți informați.

ELENA IGAȘ

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: