După 1990, mulți români au luat calea străinătății, încercând să atingă un standard material de viață superior. Nimeni nu îi întreabă însă pe copiii din acele familii dacă vor și ei să schimbe țara și cultura.
Uneori, aceștia reușesc să facă o strălucită carieră intelectuală în țările de adopție, ajungând chiar profesori pentru noii lor concetățeni. Un astfel de exemplu strălucit este Marius Ciucaș, profesor în Belgia, care a avut amabilitatea să ne dea un interviu.
La ce vârstă ai plecat din România?
Prof. Ciucaș: Am plecat din țară la vârsta de 16 ani. Tocmai terminasem primul an de liceu când mi s-a spus că șederea mea în Belgia avea sa fie definitivă și nicidecum temporară cum fusese planificat înainte. Am 31 de ani și mă îndrept cu viteză spre 32.
Ce te-a făcut să pleci din România?
Prof. Ciucaș: Având doar 16 ani, părinții au fost cei care au luat decizia pentru mine, iar asta în ultimul moment, cu doar câteva saptamâni înainte de plecare. Pe de o parte, era un nou început promițător care avea să-mi deschidă multe uși, însa in aceeași măsura, era un început de care îmi era oarecum teamă.
Presimțisem că avea să fie o schimbare brutală și dificilă. Nu m-am înșelat.
Cum ai ajuns profesor în Belgia? Descrie-ne câteva repere ale carierei tale profesionale.
Prof. Ciucaș: Înainte de a ajunge profesor, am mai lucrat ca recruiter în HR. În acest domeniu m-am profilat pe o nișă foarte specifică: aceea de a găsi un loc de muncă stabil, la diverse companii belgiene, pentru multe naționalități care ajungeau pe teritoriul Belgiei, dornici de a găsi un loc de muncă. Însă decizia de a deveni profesor am luat-o cu doar câteva luni înainte să înceapă epidemia.
La acea vreme, în Belgia tocmai avusese loc o restructurare a cursului de pedagogie. Diploma educativă pentru viitorii profesori avea să se obțină mult mai dificil, asta în contextul în care, în ultimii ani, cursul de pedagogie se putea urma chiar și în weekend. Însă noua schimbare a implicat o flexibilitate restrânsă, obligându-i pe viitorii profesori să urmeze această pregătire la nivel universitar și numai în anumite locații in Belgia. Așadar, nu oriunde ca înainte.
Însă consider că efortul a meritat, atâta timp cât acest job îmi aduce multe satisfacții.
Ce predai? De cât timp predai? Cât de important este obiectul tău în contextul curriculei din liceul la care lucrezi?
Prof. Ciucaș: În prezent predau limba engleză elevilor belgieni, însă în urmă cu 6 luni am predat limba olandeză elevilor străini care până nu demult se mutaseră în Belgia și care aveau între 12 și 18 ani. Îi pregăteam, alături de echipa de alți profesori din care făceam și eu parte, pentru ceea ce avea să îi aștepte la o școală belgiană normală, după ce aveau să învețe limba olandeză în decursul acelui an cât urmau acel curs de limbă.
Există în Belgia în sistemul de învățământ exigențe care impun profesorilor să publice în permanență? Ce anume și unde anume publicați?
Prof. Ciucaș: Există, însă doar la nivel universitar. La acel nivel și deținând titlul de profesor universitar, este necesar să publici cu regularitate cărți sau lucrări specifice domeniului în care te-ai specializat. De cele mai multe ori, lucrările publicate apar și în alte țări, însa nu întotdeauna. În orice caz, nu se adresează într-atat studenților universitari, cât mai degrabă unor critici sau cercetători care lucrează la tezele lor de final.
Dă-ne un top cu zece titluri de cărți esențiale pentru cititorii contemporani, cu precădere pentru cititorul tânăr.
Prof. Ciucaș: Este o întrebare dificilă, pentru că totul se rezumă la preferințe. Ceea ce mie îmi place s-ar putea să nu fie pe gustul tuturor. Însă cred cu tărie că există trei cărți de căpătăi care pot sa influențeze viața unei persoane la orice vârstă. Acestea sunt următoarele: Gânduri către sine însuși de Marcus Aurelius, Biblia și, nu în ultimul rând, Don Quijote de la Mancha.
Și un mesaj pentru elevii și profesorii din Colegiul Național Onisifor Ghibu Oradea…
Pentru profesori, modelați mintea elevilor nu după standardul didactic prăfuit si demodat, ci permiteți creativității și ingeniozității contemporane să prindă avânt și să ajungă, astfel, prin toate căile necesare în sala de clasă, acolo de unde fiecare elev va deține capacitatea necesară să asimileze cele de cuviință, prin propria lui perspectivă..
Iar pentru elevi, filtrați mereu prin gândirea voastră critică tot ceea ce vi se oferă sau auziți. Cel mai important însă, folosiți-vă mintea necontenit, pentru că doar ea este singura care vă va ajuta să navigați spre toate țelurile la care doriți să ajungeți. Nu lăsați pe nimeni să vă taie aripile. Visați fără oprire, însă de preferabil nu în timpul orelor.
Vă doresc mult succes în viață!
a consemnat MEDINA IGNA
LOGO paper 