Fake News, un concept relativ puţin folosit până în urmă cu câţiva ani, a devenit o provocare pentru furnizorii de informaţii corecte din întreaga lume.
Mass-media şi reţelele de socializare sunt invadate de ştiri false furnizate sub masca unor fapte, situaţii sau evenimente adevărate. Fenomenul a devenit şi în România un urmaş al propagandei şi dezinformării.
Foto: ANDREI SÎRB
Știrile de evitat pot fi împărțite în mai multe categorii:
– ştiri false (cu informaţii inventate)
– ştiri care induc în eroare pornesc de la date factuale ce sunt scoase din context sau îmbrăcate senzaţionalist
– ştiri partizane (interpretări ale unor date reale, care sunt manipulate pentru a corespunde unei agende)
– ştiri de clickbait (au titluri şocante / senzaţionaliste, ce îndeamnă cititorul să le acceseze şi care, de regulă, nu susţin cu informaţii promisiunile din titlu)
Relevanța știrilor false a crescut în sistemul politic. Pentru mass-media, capacitatea de a atrage cititori la site-urile lor este necesară pentru a genera venituri din publicitate online.
Dacă publicarea unui material cu conținut fals atrage utilizatori, acest lucru aduce beneficii agenților de publicitate și îmbunătățește opiniile. Accesul la venituri din publicitate online, creșterea polarizării politice și popularitatea platformelor de social media precum Facebook au fost toate implicate în răspândirea de știri false, care concurează cu știri legitime.
Actori politici sau din guverne au fost de asemenea implicați în generarea și difuzarea de știri false, în special în timpul alegerilor electorale.
Indicii
Știrile false sunt scrise evaziv, fără să ofere o sursă sau context informațiilor. Folosesc formulări de genul „s-a aflat că”, „a declarat x într-o conferinţă recentă”, lansând adesea presupuneri, zvonuri sau conspiraţii.
În general, au titluri şocante, unele sunt scrise cu majuscule sau conţin cuvinte scrise cu majuscule.
Verificați numele autorului. Numele este scris sau lipsește? Majoritatea autorilor care pun timp într-un articol bine cercetat vor avea probabil numele lor atașat. Dacă numele autorului este listat, aflați cine este persoana și care sunt acreditările acesteia.
Verificați și adresa URL a paginii. Site-urile care se termină cu extensii precum .infonet și nu .com sau .ro sau care conțin erori de ortografie pot însemna că sursa este suspectă.
ALEX POPA, ANDREI SÎRB
LOGO paper 