ANASTASIA: Lumile fantastice

Lumile fantastice definesc într-un termen larg tot ceea ce este legat de nemaipomenit.

În literatură, nemaipomenitul a căpătat mai multe forme: de la extratereștrii care ajung să ne devoreze planeta, până la – după părerea mea – niște fabule obraznice, care apelează la capacitatea cititorului de a identifica, printre elementele fantastice, vicii din lumea reală.

Un exemplu bun este Lostrița, unde Aliman, un flăcău tânăr, cu o stimă de sine mult prea ridicată, decide să se aventureze în capturarea lostriței, forma acvatică a dracului, pentru a demonstra cât de puternic este.

Acesta ajunge să se îndrăgostească de lostriță sau viciu, ba chiar dezvoltă o obsesie, care îi schimbă total comportamentul. Aliman ajunge la final să sfârșească în apele învolburate ale Bistriței, ținând de viciu cu dinții.

Parcă sună altfel, așa-i?

well

Foto: ANDREI ȚIBURCĂ

Lumea fantastică poate fi considerată și lumea în care trăim. Cât de fantastic este că am reușit să și să regresăm în 50 de ani cât n-am reușit într-un mileniu.

Pentru generațiile anterioare, tehnologia modernă a făcut lumea incredibilă. De exemplu, străbunica mea îmi zicea: „Cum cântă în palmă ăsta?” , „ăsta” fiind telefonul; nu înțelegea cum un lucru poate să funcționeze fără să fie legat la curent. Puteai să-i explici cât vrei de sateliți; dacă nici ăia nu aveau cablu, nu existau.

Surpriză sau nu, chiar și superstițiile au evoluat. Un exemplu ar fi: „Dacă nu trimiți acest mesaj la 50 de persoane, cea mai apropiată găină te va ataca”.

Destul de prostesc, așa-i? Dar parcă o faci, că găinile sunt feroce…

Lumile fantastice, mai nou, au ajuns și mijloace de îmbogățire pentru persoanele deștepte care știu să profite de imaturitatea oamenilor de a-și asuma greșelile, preferând să dea vina pe o pisică neagră.

S-au inventat chiar și articole pentru lucruri, de genul spray care alungă spiritele rele?! Și presupun că vin însoțite și de un descântec: „Spiritul rău te-a bântuit / Noi cu aromă de usturoi l-am gonit”.

Nu zic, mai există situații în care presimțirile aparent inocente au să prevestească mai târziu, nu zic am pățit. Sau când lucrurile par să meargă din ce în ce mai rău, să nu frâneze ca mătușa mea și să intre în plin în tine – e nasol, fantastic de rău, dar dacă fantasticul poate fi de o extremă, atunci poate fi automat și de cealaltă.

Am avut parte de ambele extreme, dar nu aș putea da vina pe o oglindă spartă sau faptul că m-am dat doi pași înapoi m-a salvat. Totul are logică, chiar și când n-are; iar când chiar nu are, atunci e altă pălărie…

În altă ordine de idei, lumile fantastice definesc tot ceea ce ține de nemaipomenit, raportându-se la viața reală în funcție de vulnerabilitatea fiecărui individ.

ANASTASIA BIRĂU

ana birau

ANASTASIA BIRĂU

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: