Când ceri cuiva ajutorul, e greu să accepţi un refuz. Acest lucru ne-ar putea răni propriul ego. Începem să ne întrebăm dacă respectivului îi pasă de noi şi ne simţim jenaţi de faptul că am pus-o pe acea persoană în postura de a spune „nu”, pentru că ştim cât de greu este să refuzi pe cineva.

De ce e greu să spui „nu”?

Chiar şi cel mai solitar dintre noi are o dorinţă naturală de a fi acceptat de către ceilalţi. Această trăsătură îşi are originea în instinctul de supravieţuire.

De la începutul istoriei, indivizii se afirmă acordându-şi sprijin unul altuia. Acest lucru ne-a ajutat să supravieţuim individual şi ca specie.

Chiar dacă încercăm să fim cât mai independenţi, instinctual native rămâne puternic. Dorim să formăm legături de prietenie şi deseori spunem „da” pentru a reuşi acest lucru, iar când refuzăm, vrem să o facem fără a răni pe cineva.

Întrebarea care face diferenţa

Cum să refuzăm o persoană fără să-i rănim sentimentele? E simplu! Când cineva îţi cere ajutorul, întreabă cum poţi să-l ajuţi. În acest fel, în loc să spui „nu”, îţi constrângi prietenul să-şi analizeze singur problema, iar daca acesta nu ştie ce vrea de fapt, e mai uşor să îl refuzi fără să-I răneşti ego-ul.

Timpul tău e mai important decât al altora

Dacă o faci cum trebuie, oamenii vor sesiza că priorităţile tale sunt mai importante şi vor începe să te respecte fără a mai profita de bunăvoinţa ta.

Dacă dai dovadă de încredere şi de stăpânire de sine şi dacă eşti o persoană care ştie să refuze, îţi vei câştiga respectul multora.

OLIVIA PANTEA

OLIVIA PANTEA