El este Gabriel Bozga, un tânăr în vârstă de 19 ani, din Oradea. Sportul care îl definește pe acesta este Parkour-ul, care e totodată și pasiunea sa. Este genial în ceea ce face, așa că i-am luat un interviu.
REPORTER: Când ai început să practici sport? Parkour-ul a fost prima ta decizie? Prima ta pasiune?
GABRIEL BOZGA: Nu, la vârsta de 6 ani parintii mei au luat decizia de a mă îndruma spre o disciplina sportivă deoarece eram foarte energic. Tinând cont de faptul că tatăl meu era un suporter al fotbalului, a hotărât să mă înscrie la clubul sportiv FC Bihor Oradea, pentru a-mi ocupa restul timpului liber. Astfel fotbalul a devenit pasiunea mea, aşa au început primele vise legate de viitorul meu, mă imaginam un fotbalist de succes şi eram dispus să dau tot ce am mai bun din mine pentru a reuşi.
REPORTER: De ce ai renunțat la fotbal? Regreți acum acest lucru?
GABRIEL BOZGA: Tristeţea şi dezamăgirea, au apărut la un moment dat, cand tatăl meu, trist şi el la rândul său, mi-a spus că va trebui să renunţ la fotbal din cauza faptului că nu mă mai puteau susţine financiar. Lucrurile incepuseră să devină serioase, aveam din ce în ce mai multe cantonamente, dar pe măsură ce avansam creşteau şi costurile. Astfel după 5 ani în care am practicat acest sport, cu multă tristeţe şi durere în suflet a trebuit să renunţ. Cred că acesta a fost primul moment dureros din viaţa mea. Îmi aduc aminte că la început îmi acuzam parinţii, consideram că e vina lor că eu nu mai puteam practica acel sport, consideram ca ei au stat în calea îndeplinirii visului meu de a deveni un mare fotbalist, dar azi stiu că nu totul e atât de usor, ştiu că de multe ori nu totul poate să fie cum ne dorim. Şi tocmai că timpul, m-a ajutat să mă maturizez, tot ce s-a întâmplat atunci, cândva în trecut, nu mai e pentru mine o durere. Sunt amintiri frumoase, nu pot să regret nimic.
REPORTER: Și ce ai urmat să faci? Te-ai gândit la alte oportunități?
GABRIEL BOZGA: Chiar dacă am renunţat la sportul de performanţă, activitatea mea sportivă a continuat în şcoală. În gimnaziu am descoperit alte sporturi minunate precum handbalul, baschetul, dar şi atletismul. Eram mulţumit, puteam practica toate aceste sporturi fară a fi nevoie de foarte multă investiţie. Aveam nevoie doar de dorinţă, entuziasm şi multă muncă. La fel si in liceu.
REPORTER: Dar nu ai rămas aici, de ce?
GABRIEL BOZGA: De mic îmi plăcea să mă caţăr prin copaci, să sar de pe garajele din jurul blocurilor şi să încerc tot felul de lucruri cât mai riscante şi neobisnuite. Prin intermediul internetului, televizorului şi al prietenilor, am reuşit să descopăr o nouă disciplină. Această disciplină se numeşte PARKOUR, inventată de către francezul David Belle, acesta la rândul sau fiind inspirat de antrenamentele tatălui, fost militar şi pompier. Mişcările acestui sport sunt preluate dintr-o metodă de antrenament mai veche, aplicată de ofiţerul naval Georges Hebert (1878-1957).
REPORTER: Ce înseamnă această disciplină? Este cam rar întâlnită.
GABRIEL BOZGA: Parkour este o disciplină fizică inspirată de mişcarea corpului omenesc. Se concentrează pe mişcarea eficientă, neîntreruptă înainte, peste, pe sub, în jurul şi prin obstacole (atât naturale cât şi artificiale) într-un anume mediu înconjurător. Astfel de mişcare poate apărea sub formă de fugă, sărituri, căţărări şi tehnici mai complexe. Scopul parkour-ului este ca practicantul să-şi adapteze mişcarea la orice obstacol din calea sa, iar practicanţii acestei discipline se numesc traceur-i.
REPORTER: În momentul de față, de cât timp practici această disciplină? Te antrenezi singur? Este greu?
GABRIEL BOZGA: Practic această dsciplină de 5 ani şi jumatate. La început a fost greu să învăţ toate elementele de bază ale parkour-ului, dar cu timpul am reuşit să le stăpânesc pe toate foarte bine. Încet încet am cunoscut şi alte persoane care practicau aceasta disciplină. Împreuna am hotărât să facem antrenamente împreună, antrenamente care se ţin şi în ziua de azi. Sutem un număr redus de persoane, şi nimeni nu ne supraveghează. Cu toata astea, dorindu-ne foarte mult să practicăm parkour-ul, am reuşit să ne formăm un program pe care să îl respectăm cu stricteţe. Şi intr-adevar, programul se respectă.
REPORTER: Ce înseamnă parkour-ul pentru tine? Ce rezultat are asupra corpului tau?
GABRIEL BOZGA: Parkour-ul însemna şi încă înseamnă plăcere, relaxare, libertate dar şi muncă. În prezent e cel mai frumos hobby al meu şi îmi doresc să continuu această disciplină. Este ceva important pentru mine. De asemenea am observat că această disciplină îmi dezvoltă foarte mult corpul, deoarece antrenamentele facute sunt foarte complexe şi foarte utile.
REPORTER: Părinții tăi sunt de acord cu această disciplină?
GABRIEL BOGZA: La început parinţii mei nu erau de acord cu disciplina pe care am ales-o, pentru că implică riscul de a mă accidenta, dar cu timpul văzând că stăpânesc ceea ce fac şi mai ales că îmi place şi fac din inima ceea ce fac, nu au avut încotro şi au început să mă susţină.
REPORTER: Ce te-a învățat experiența de la show-ul „Românii au talent”?
GABRIEL BOZGA: Pentru mine, participarea la show-ul ”Românii au talent” înseamnă o nouă experiență și totodata o nouă provocare. Vreau să arat ceea ce am învățat și să transmit și altora această frumoasă disciplină. Și da, sunt un român talentat, dar nu e de ajuns, e nevoie și de muncă. Asta vreau să le transmit tuturor românilor.
Foto & video: arhiva personală Gabriel Bozga
a consemnat DARIA COPOS
DARIA COPOS
LOGO paper 