Un gol în suflet

În perioada 24-28 aprilie 2023, un grup de 25 de elevi și zece profesori ai Colegiului Național Onisifor Ghibu Oradea au participat la o mobilitate Erasmus la școala parteneră Szkoła Mistrzostwa Sportowego din Wieliczca, Polonia. Această mobilitate a avut loc în cadrul proiectului Erasmus United we stand. Divided we fall, cu numărul 2022-1-RO01-KA121-SCH-000065509. Deoarece cel de-al doilea an al Acreditării Erasmus Educație Școlară are ca teme Incluziunea, Toleranța și Diversitatea, am ales vizita la lagărul de concentrare Auschwitz Birkenau, pentru a ilustra ce efecte a avut în trecut discriminarea și lipsa toleranței. (Prof. LUCIA CIGHIR)

Auschwitz a reprezentat unul dintre cele mai mari coșmaruri ale evreilor din anii 1940-1941. A fost cel mai „modern” lagăr de execuție a evreilor, acesta având foarte multe metode de exterminare a oamenilor. De-a lungul a cinci ani, au murit aproximativ 1 milion de oameni datorită înfometării, muncii zilnice, bolilor sau torturilor la care erau supuși de către germani.

Fotogalerie: Alexandra Iurcic

Lângă Auschwitz a mai existat un lagăr, Birkenau, care a fost cel mai mare dintre lagărele care compuneau complexul de la Auschwitz. S-a deschis în martie 1942 ca o aripă a lagărului de la Auschwitz, dar a funcționat, concomitent, și ca un centru de exterminare a evreilor.

Faptul ca prin acest proiect am avut ocazia sa îl vizitez, m-a făcut sa înțeleg ca, încă din trecut, a existat aceasta idee de diferențiere a oamenilor, de marginalizare a celor care nu se conformeaza societății. Chinurile la care erau supuși evreii semnifica un tablou al neputinței oamenilor de demult, deoarece aceștia nu puteau sa se revolte sau sa ceara o schimbare, ei trebuiau doar sa se supună și sa îndure faptul ca diferențele dintre oameni nu se pot accepta.

Ideea de tortura pana la uciderea acelor oameni era împărțită în mai multe metode, acești fiind împărțiti în mai multe categorii: cei exploatați pentru muncă până la moarte, cei gazați, pentru ca mai apoi sa fie duși în crematoriu, și cei pe care se făceau diferite „experimente” de către doctorul Josef Mengele, care era poreclit „îngerul morții”, datorita tuturor experimentelor pe care le făcea pe evrei. În cariera sa, injectand cerneala în ochii copiilor ca să vadă dacă li se poate schimba culoarea ochilor, testând tot felul de vaccinuri pe ei, care îi trimitea direct spre moarte, iar pe unii ucigându-i direct, fără milă, ca și cum acei oameni ar fi fost doar niște materiale, nu niște ființe vii.

Toate aceste chinuri și torturi prin care au trecut acești oameni mi-au deschis ochii cu privire la lumea în care trăim acum, chiar dacă oamenii au învățat din greșelile celor de la Auschwitz, au uitat să învețe cea mai importanta lecție: indiferent de diferențele care ne separa, fie ele datorita naționalitatii, sexului, religie sau a problemelor de sănătate sau de dezvoltare psihica, pana la urma urmei, toți suntem oameni, toți avem suflet, iar faptul ca și în ziua de azi încă mai exista ideea de diferențiere între oameni pe categorii mă face sa înțeleg ca aceasta idee nu va dispărea niciodată dacă nu vom face ceva.

Cu toate acestea, pot spune ca experienta de la Auschwitz mi-a lăsat un gol în suflet și mereu mă voi gândi la câte au îndurat acei oameni pentru ca noi sa putem învața ceva, pentru  ca noi sa putem învața ca schimbarea pornește de la noi și de la atitudinea noastră fata de ceilalți și că, indiferent de circumstanțe, dacă îți dorești cu adevărat, fii tu primul care face ceva spre o schimbare înspre mai bine.

ALEXANDRA IURCIC