Ovidiu Hurduzeu s-a născut în Bucureşti la 12 iunie 1957. După ce absolvă Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine în 1981, activează doi ani ca profesor în satul Vintileanca, lângă Mizil. Din 1983 până 1988 lucrează ca redactor la Editura Politică. În 1988 părăseşte România şi se stabileşte în SUA.
În 1993, Master în literatura franceză la San Jose State University. În 1997, doctorat in French and Humanities (dublă specializare) cu teza Henri Michaux, Emil Cioran: Leparadigme de l’irrealise. Predă cursuri de Humanities la Stanford şi literatură comparată la California State University, Monterey Bay. După propriile declaraţii, deAmerica îl leagă cerul Californiei şi grădina cu trandafiri, iar de România… totul.
Cărţi publicate: Culori vii, forme frumoase (Albatros, 1988), La Roma totul este OK(1993), Sclavii fericiţi, Lumea văzută din Silicon Valley (Timpul, 2005), Unabomber: Profetul ucigaş (Logos, 2007). Articole şi studii publicate în Idei în dialog, Convorbiri Literare, Rost, Presa Alternativă.
Manifestul Unabomber este un document vândut doar în prima zi a publicării în 850.000 de exemplare. Subiectul îl constituie Dr. Theodore Kaczynski, alias Unabomber, cunoscut ca fiind cel mai căutat terorist din istoria Statelor Unite ale Americii. FBI areuşit să-l identifice abia după o urmărire de 18 ani, care a costat $60.000.000 şi care probabil că nu s-ar fi încheiat prea curând dacă Unabomber nu ar fi fost trădat de fratele său, în anul 1996.
Ceea ce-l diferenţiază fundamental pe Unabomber de tipul clasic al teroristului este traseul său biografic, metoda de lucru şi motivaţia actelorsale. Copil supradotat, Kaczynski intră la Universitatea Harvard la 16 ani – în 1958, iar nouă ani mai târziu predă matematica la University of California, Berkeley, ca asistent. După doi ani de activitate, fără nici un motiv aparent, se izolează undeva în apropierea orăşelului Lincoln, Montana, unde-şi construieşte o cabană de lemn, fără electricitate şi apă curentă. Aici urmează să trăiască precum un pustnic – procurându-şisingur hrana, vânând, îngrijind de grădină, citind şi scriind în jurnal.
Începând din1978, va plasa prin diverse state 16 bombe (toate asamblate artizanal din materiale precum ţevi, lame de bărbierit, cuie, capace de plastic), ucigând 3 persoane şi rănind alte 23.
La fel de uluitor este şi sistemul teoretic de cauze, motivaţii şi scopuri pentru care Unabomber acţionează. El caută să anihileze persoane care deţin funcţii de conducereîn companiile de aviaţie, proprietari de magazine de computere şi, mai cu seamă, profesori universitari sau cercetători în domeniul electronicii, geneticii, informaticii. Victimele lui sunt însă abstracte, simbolizând prin activitatea sau profesia lor ceea ce Unabomber vrea să pulverizeze, anume societatea postindustrială, care urmăreşte reducerea individului la stadiul de rotiţă utilă, impersonală, interşanjabilă în angrenajul social.
Manifestul Unabomber (redat integral în volum) este un document stupefiant, ale cărui patos şi luciditate îl separă radical pe Kaczynski de orice alt gen de criminal şi face din el o adevărată conştiinţă a epocii sale. Kaczynski este condamnat de peste 11 ani şi cartea lui Ovidiu Hurduzeu este, în fapt, un act de reabilitare literară a lui Kaczynski- operată printr-un neaşteptat procedeu de transformare a acestuia din individ în personaj-persoană.
Unabomber: Profetul ucigaş începe ca un thriller, continuă cu fixarea în registru jurnalistic a contextului în care persoana-personaj îşi face remarcată prezenţa şi cu urmărirea evoluţiei teroristului şi a reacţiilor societăţi. Urmează un imprevizibil interviu imaginar al autorului cu Kaczynsk. Volumul se încheie cu un schimb de scrisori reale între Ovidiu Hurduzeu şi terorist.
Lumea văzută prin ochii lui Kaczynski devine cu adevărat alarmantă. În această lume Umabomber ar fi profetul epocii sale.
IASMINA SCUTELNICU
LOGO paper 