IASMINA: În așteptarea noului val de jurnaliști

Cei care lucrează în presă știu foarte bine ce severă este uzura media. Lucrurile se schimbă foarte rapid în acest domeniu, iar publicul consumator de media dorește în permanență altceva. Există însă oameni de presă care rezistă zeci de ani în prima linie a acestei industrii.

Am avut onoarea de a purta un dialog cu dl Sebi Bei, operator imagine TV de peste 20 de ani, cu un îndelung stagiu la Antena 1, în prezent reporter la Kanal D.

SEBI BEI

Pentru cei care nu vă cunosc, spuneți-ne câteva cuvinte despre dumneavoastră.

SEBI BEI: Numele meu este Sebi Bei, lucrez în televiziune de peste 20 de ani – o viață de om, să spun așa; prima dată am început la GSP, televiziunea sportivă, după care, un prieten foarte bun de-al meu, reporter în presa sportivă, mi-a spus: „Nu vrei să ajungi în televiziune? Nu vrei să ajungi la Antena 1?” Am dat probă de lucru la Antena 1, am reușit la acea probă de imagine și, per total, în Antena 1, cu producție cu tot, a fost undeva pe la 18 ani, iar acum de patru ani sunt operator imagine la Kanal D.

M-a sunat o colegă de la Timișoara, atunci eram colegi la Antena 1, eu aici la Oradea, ea la Timișoara, și mi-a spus: „Uite, Sebi, nu vrei să te muți la Kanal D? Pentru că o bună prietenă de-a mea, care locuiește în Timișoara, care este la Kanal D, se mută la Oradea, fiindcă acolo își are viitoarea familie și ea își caută practic operator. Nu vrei să faci o schimbare? Să te muți, să vii aici?” Și așa am ajuns la Kanal D.

Selecția au făcut-o cei de la București. Ei au făcut selecția fiindcă la București sunt editori de imagine, directori de imagine, sunt oameni care – eu lucrând atâția ani în domeniu, mai ales în Antena 1, dar și colegii de la Kanal D – mi-au văzut imaginile, mi-au văzut știrile la TV.

Câte astfel de stații sunt în țară?

SEBI BEI: Sediul central este doar la București. În țară nu sunt stații locale, sunt ceea ce înseamnă corespondență, adică colegi de-ai mei care sunt gen Constanța, Galați, Iași, Timișoara, Craiova, Oradea, Satu Mare, deci în mai multe regiuni ale țării. Practic, sunt echipe, reporteri – cameramani.

Am o colegă, deci practic suntem doi. Eu – cameraman, ea – reporter și împreună facem materiale, mai mult materiale de autor, materiale de culoare, de creație.

Care sunt cunoștințele tehnice minime și kit-ul tehnic pe care ar trebui să îl aibă un tânăr care se hotărăște să facă o carieră în televiziune?

SEBI BEI: În primul rând, ar trebui să îți placă ceea ce faci. Nu e o muncă ușoară. Să ai talent, să muncești mult. Eu vedeam lumea prin alți ochi, în sensul că la început erau camerele acelea mari, VHS-urile, erau super, și când filmai, tu vedeai în view finder-ul respectiv, alb-negru. Spre exemplu, eu voiam să te filmez pe tine și te vedeam alb-negru. Iar când scoteam caseta din cameră și o băgam în video, vedeam color și pentru mine a însemnat ceva uau! Acum toată lumea și-a cumpărat DSRL-uri sau mirrorless-uri. În televiziune se folosesc mai mult camerele video. DSRL-urile sau mirrorless-urile se folosesc mai mult în ceea ce înseamnă partea de producție, marketing, publicitate, reclame, fiindcă acolo ai tot timpul din lume ca să stai să bibilești imaginea, să schimbi obiectivul, să îți faci anumite încadraturi. Pe când la știri e altceva, cu viteză mult mai mare de lucru. Trebuie să te miști mult mai rapid. Așa că, practic, în televiziune se folosesc camerele video.

Spuneți-ne istoria unui reportaj mai deosebit din Bihor.

SEBI BEI: Pot să spun mai multe reportaje. Cele mai frumoase reportaje pe care le-am făcut și care mi-au plăcut sunt cele ce înseamnă reportajele de culoare, de autor, gen să mergi să vezi povestea unui om sau a unor oameni, să vezi anumite locații superbe care sunt în Bihor la noi. Și mi-a mai plăcut Viața de la oraș, în care se spun poveștile unor familii care au stat în Londra și s-au mutat într-un cătun, lângă Colești, spre exemplu. Practic stau ei doi, iar în jurul lor nu e nimeni. Sau povestea unei familii în care el a fost bodyguard lui Tom Cruise, iar ea un fel de directoare la Amazon, visul celor doi fiind să se întoarcă să își deschidă propria cofetărie, astfel că s-au întors în țară în apropierea Șteiului. De asemenea, materiale foarte frumoase de exemplu de Ziua națională a României, să mergem în Roșia, Colești, Bihor, zona asta care înseamnă Țara Beiușului, să-i vezi în port tradițional, să vezi viața oamenilor de acolo cum trăiesc și cum își duc traiul de pe o zi pe alta. Mi-au plăcut mult materialele acestea.

În final, vă rugăm un mesaj pentru clasele de jurnalism de la Colegiul Național Onisifor Ghibu.

SEBI BEI: Să își aleagă acestă meserie, adică ce înseamnă domeniul acesta al televiziunii, fiindcă este o meserie foarte frumoasă, în sensul că aici nu te plictisești, deoarece când mergi să faci un material, un reportaj, tu acela nu îl faci în fiecare zi. Azi faci un material, mâine faci alt material, deci nu e un fel de copy-paste, cum sunt cei din partea asta de wedding, nu e același tipar. Partea de wedding e același tipar; ce faci sâmbăta asta faci și sâmbăta viitoare, tot timpul se repeată. Aici în televiziune nu există așa ceva. E o meserie foarte frumoasă și să o învețe pentru a deveni colegi, să avem colegi mai tineri și noi.

La un moment dat o să avem și noi o vârstă și trebuie să lăsăm pe cineva în locul nostru. Așa că vă sfătuiesc să urmați această meserie frumoasă.

a consemnat IASMINA SCUTELNICU

IASMINA SCUTELNICU

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: