BOGDAN: 13 filme pe care n-ai cum să le ratezi de Halloween-ul ăsta (I)

Îmi plac la nebunie filmele horror și, chiar dacă nu mă pot lăuda cu o colecție impresionantă, vreau să cred că le-am văzut deja pe cele mai importante.

Ți-am pregătit o listă cu treisprezece filme pe care, pur și simplu, n-ai cum să le ratezi în luna octombrie. Topul e unul subiectiv și te așteaptă cuminte mai jos.

Așa că, fără s-o mai lungim, hai să-ți arăt niște filme faine!

13. Halloween (1978)

Regizor: John Carpenter

Actori: Donald Pleasence, Jamie Lee Curtis, Nancy Kyes

Durată: 1h 31min

Deschidem lista cu filmul fenomen al lui Carpenter, definitoriu pentru tot ceea ce înseamnă „slasher movies”.  

Halloween s-a bucurat de un succes remarcabil încă de la lansare, iar isteria provocată în rândul spectatorilor a dus la o adevărată franciză.

Nu o să intru în detalii cu privire la povestea filmului – sunt sigur că îți este deja cunoscută.

Halloween nu e o producție sângeroasă și nici nu are cine știe ce efecte speciale. Dar reușește să te sperie. Iar asta mulțumită lui Carpenter și al modului său aproape unic de a monta un film.

Vrei să vezi un horror clasic, însoțit de o coloană sonoră memorabilă și de niște personaje reprezentative genului? Halloween e una dintre cele mai bune alegeri pe care le poți face în ultima noapte a acestei luni.

12. The Omen (1976)

Regizor: Richard Donner  

Actori: Gregory Peck, Lee Remick, David Warner

Durată: 1h 51min

Lansat în Marea Britanie pe șase iunie 1976, The Omen e un film fundament – un alt clasic pe care nu-l poți trece cu vederea.

Are toate calitățile unui horror executat corespunzător. Povestea pare banală, dar reușește să te țină cu sufletul la gură până la final.

Atmosfera plină de tensiune și mister, piperată pe ici, pe colo cu câteva faze la care să tresari face toți banii. Deși nu impresionează, actingul se menține la un nivel de credibilitate ridicat, iar coloana sonoră este de excepție (nu degeaba a câștigat premiul Oscar).

The Omen nu are nevoie de monștri care să se urce pe pereți ca să te sperie – temele pe care le abordează pot fi îndeajuns de tulburătoare pentru o anumită categorie de oameni.

Dacă ești pasionat de sfera asta a horror-ului, The Omen e alegerea ideală pentru tine. Chiar ar fi păcat să-l ratezi!

11. Carrie (1976)

Regizor: Brian De Palma

Actori: Sissy Spacek, Piper Laurie, John Travolta

Durată: 1h 38min

E greu să vorbești despre horror fără să-l aduci pe Stephen King în discuție.

Brian De Palma, un regizor renumit pentru filmele cu gangsteri, își spune într-o zi cu soare „Ia să fac și io ceva mișto!”. Și a făcut.

Carrie White, un personaj alarmant de plauzibil, e mai mereu ostracizată și batjocorită de către colegii ei de clasă. Înfricoșată, rareori își ridică privirea din cărți, iar acasă e nevoită să asculte „predicile” mamei ei, o fanatică religioasă.

Acuma, treaba sună în felul următor. Vezi tu, tipa are puteri telekinetice. Și cu cât acumulează din ce în ce mai multă teamă și furie, Carrie își dă seama că nu mai e capabilă să-și stăpânească emoțiile. Atunci când un băiat o invită la bal și lucrurile decurg prost, Carrie dezlănțuie infernul.

Brian De Palma reușește să creioneze un peisaj fascinant. La fel ca în cazul lui The Shining (o altă adaptare după un roman de-al „regelui”), Carrie nu sperie prin sângele împroșcat pe rochia albă a protagonistei, ci prin verosimilitatea personajelor și problemelor cu care se confruntă acestea.   

Precum oricare altă artă, cinematografia oglindește un set de valori al societății. De aceea filmul continuă să șocheze și după aproape cincizeci de ani.

Sissy Spacek a fost fantastică – de la început și până la sfârșit. Ținând cont de buget și perioada în care s-a realizat, filmul e ireproșabil. Lasă-te pe mâinile lui Brian De Palma. Nu te va dezamăgi.  

10. The Thing (1982)

Regizor: John Carpenter

Actori: Kurt Russell, Keith David, Wilford Brimley

Durată: 1h 49min

Departe, în Antarctica, se află o bază de cercetare a exploratorilor care execută lucrări deosebit de interesante.

Totuși, pe lângă frigul cumplit și noaptea polară iminentă, oamenii de știință trebuie să înfrunte pe cineva cu care nu intenționau să se întâlnească vreodată.

La scurt timp, Creatura atacă tabăra exploratorilor, iar coșmarul celor implicați prinde viață.

Pe toată durata lui, The Thing reușește să-ți inducă acea stare de paranoia, teroare și singurătate. Tensiunea se acutizează cu fiecare explorator ucis, iar ghețarii și vântul înnebunit ajută la conturarea unui spațiu claustrofobic.

Finalul lansează discuții aprinse chiar și după aproape patru decenii. Care dintre personaje e Creatura? Rămâne la puterea ta de decizie.

Efectele speciale sunt extraordinare. N-aș trece cu vederea nici prestația încântătoare a lui Kurt Russell – cel mai mare plus al acestui film din punctul meu de vedere.

Iubit de cinefili și apreciat de critici, The Thing e considerat de mulți ca fiind cel mai bun horror din istorie. Atunci de ce nu l-am clasat pe primul loc?

Așa cum scria și Roger Ebert în recenzia sa, Carpenter s-a concentrat prea mult pe efecte și atmosferă, și mai deloc pe poveste sau personaje. Iar asta a tras puțin filmul în jos, dacă mă întrebi pe mine. Nu-ți spun să nu te uiți la el. Ba chiar din contră.

Compoziția imaginii e foarte bună. Paleta de culori mi s-a părut superbă. Ce să mai, e un film de colecție!

9. Night of the Living Dead (1968)

Regizor: George A. Romero

Actori: Duane Jones, Judith O’Dea, Karl Hardman

Durată: 1h 36min

Schimbăm puțin registrul și ne îndreptăm spre o altă categorie a genului horror – filmele cu zombi.

Ideea e foarte simplă: într-un oraș din Pennsylvania, morții se trezesc la viață după ce o sondă spațială explodează în atmosferă.

Prinși pe picior greșit, protagoniștii sunt nevoiți să se izoleze într-o fermă rurală și să aștepte apariția ajutoarelor. Vor urma ore de chin, căci, afară, noii „oaspeți” sunt foarte nerăbdători să-i cunoască.

Prin filmul ăsta, Romero dă startul unei noi ere. Night of the Living Dead este creatorul conceptului de „apocalipsă zombi”.

Filmul nu e extraordinar. Nici prestațiile actoricești nu te vor da pe spate. Însă substratul poveștii e cel care face diferența. Nu te aștepta la o grămadă de acțiune, fiindcă nu vei avea parte de așa ceva.

Ca să fiu sincer cu tine, Night of the Living Dead nu e neapărat un film despre zombalăi (o să-i vezi rareori pe ecran, oricum). E mai mult un studiu al relațiilor dintre oameni și al modului în care acționează în momentele de criză. Sunt receptivi la nevoile celorlalți? Egoiști? Se pierd repede cu firea sau, din contră, sunt raționali?

Pe lângă un horror bine realizat, Romero prezintă niște probleme reale ale societății. Până și tehnicile de filmare folosite au ca scop transmiterea unui mesaj – cadrele haotice și adesea înclinate, modul de realizare alb-negru care sugerează un fundal lipsit de orice speranță ș.a.m.d. Iar finalul ăla… Doamne… Finalul ăla are ceva aparte. Cert este că te va șoca și pune mult pe gânduri…

BOGDAN SLAB

Foto: Bogdan Slab

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: