Dr. Radu Bonaciu: ,,Înclinaţia mea către domeniul medical este legată şi de povestirile mamei mele”

Profesia de medic reprezintă una dintre cele mai reputate din lume. Indiferent cum i s-a spus, doctorul a fost, este și va fi o persoană de neînlocuit, fiind printre cei mai respectați oameni ai societății.

În cele ce urmează vă invităm să îl cunoaşteţi pe domnul Radu Bonaciu, medic specialist ORL în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea şi să aflaţi cât mai multe informaţii din sfera otolaringologiei.

Care a fost momentul în care aţi ştiut că vă doriţi să deveniţi medic?

Întotdeauna am fost atras de ştiinţele naturii, în special de orele de biologie din ciclul gimnazial unde eram mult mai receptiv decât la orele ştiinţelor exacte. Declicul s-a produs în timpul liceului când ştiam ce nu vreau să fac în viitor. Înclinaţia mea către domeniul medical este legată cel mai probabil şi de povestirile mamei mele, ea fiind asistent medical.

Ce v-a îndreptat către specializarea ORL?

De prin anul V de facultate, după efectuarea stagiului de ORL, fiind o specialitate atât chirurgicală, cât şi medicală adresată adulţilor şi copiilor, mi s-a părut destul de vastă, cu multe interferenţe şi din alte specialităţi precum Chirurgia Maxilo-Facială, Neurologia şi Oftalmologia. Probabil o influenţă în alegerea specialităţii a reprezentat şi faptul că în copilărie eram o fire bolnăvicioasă, cu dese afecţiuni din sfera ORL. Realistic am gândit că ulterior terminării modulului de rezidenţiat în specialitatea ORL ai disponibiltatea de a practica atât în mediul de stat, cât şi în cel privat.

Aţi avut un mentor sau un model de medic pe care l-aţi urmat?

Doresc să cred că am încercat să preiau din calităţile şi din stilul fiecărui medic cu care am colaborat. Consider că e o greşeală să urmezi o persoană în deplinătatea ei, dat fiind faptul că suntem cu toţii construiţi altfel şi cu caractere diferite. În caz contrat riscăm să devenim doar nişte executanţi pentru a-l mulţumi cu orice preţ pe mentor. Într-adevăr ţin să le mulţumesc atât medicilor din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, clinica ORL, unde am efectuat mare parte din rezidenţiat, cât şi medicilor de la Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara unde am efectuat un modul de pregătire. Acest modul mi-a oferit şansa de a asista, explica şi de a avea o linişte ştiind că am pe cine întreba şi mă ajuta în anumite cazuri.

Câţi ani de studiu consideraţi că sunt necesari unui medic pentru a deveni profesionist?

Se spune că trebuie să faci un lucru de 10000 ori sau timp de 10000 de ore pentru a deveni un profesionist desăvârşit. Personal mai aştept.

Sunt utile congresele sau conferinţele medicale în scopul dezvoltării profesionale? La ce resurse de studiu şi informare apelaţi?

Bineînţeles. Congresele şi conferinţele au rolul de a te ajuta să împărtăşeşti şi să fii la curent cu ultimele noutăţi din domeniu. Un mare plus pe care îl reprezintă aceste congrese este acela de a crea legături cu medici şi profesionişti mult mai experimentaţi. Din păcăte în aceşti aproape doi ani pandemici s-au organizat doar Webinarii care, deşi au un nivel ridicat ştiinţific, nu oferă aceeaşi senzaţie şi plăcere ca şi un congres în format fizic. Legat de resursele de studiu, totul e un mix. Mai cu seamă profit din plin de era vitezei şi a Internetului, dar la fel de bine citesc şi mă informez şi din tratate sau manuale care nu sunt cele mai actuale. Important e să ştii unde să cauţi şi să poţi să extragi informaţia care trebuie.

Care sunt afecțiunile pe care le trataţi cel mai des?

În partea de ambulator mă întâlnesc cel mai frecvent cu afecţiunile acute ale urchii, adică frecventele otite, cu afecţiunile faringelui şi laringelui şi ale nasului şi sinusurilor paranazale. În cadrul Spitalului de Urgenţă Oradea unde efectuez gărzi, patologia e ceva mai vastă, aici vorbind de probleme oncologice şi traumatice din sfera ORL.

Care este cel mai dificil caz medical cu care v-aţi confruntat până în prezent?

Nu aş putea să menţionez unul anume, fiecare caz are particularităţile sale, dar în acele cazuri pe care le consider dificile apelez la o a doua părere şi folosesc din plin investigaţiile paraclinice de care se poate dispune pentru un diagnostic cât mai precis şi o conduită terapeutică precisă.

Spuneţi-ne, în ce măsură medicii specialişti ORL pot ajuta pacienţii în cazul pandemiei COVID-19?

În primul rând “siguranţa salvatorului”, adică noi ORL-işti să nu ne îmbolnăvim, să nu transmitem agentul patogen prin asigurarea măsurilor de protecţie pe care consider că oricine trebuie să le cunoască. În măsura tratării acestui virus, cei mai în măsură sunt medicii infecţionişti, pneumologi, iar cazurile mai serioase le revin anesteziştilor.  

Cum afectează coronavirusul pacienţii cu alte afecţiuni din sfera ORL?

Fiind o afecţiune virală, virusul poate produce daune la nivelui oricărui segment şi element anatomic al corpului uman, nu doar din sfera ORL. Că tot m-aţi întrebat adineauri de cazurile dificile cu care m-am confruntat, ţin să menţionez o afecţiune cu potenţial frecvent letal cu care ne-am întâlnit în clinica ORL, şi anume cu Mucormicoza. Aceasta este o afecţiune fungică care afectează sinusurile, creierul şi plămânii. Este o afecţiune pe care am întâlnit-o consecutiv infecţiei cu COVID-19 la unii pacienţi imunocompromişi care nu au avut întotdeauna un final fericit.

Care este punctul dumneavoastră de vedere cu privire la imunizarea împotriva Covid-19?

Personal m-am vaccinat în prima tură, adică în data de 6 ianuarie, atunci când teoria conspiraţiei era mai pregnantă în mass-media. Personal cred în ştiinţă, şi se pare că am ales bine de fiecare dată făcând asta.

Aveţi un mesaj pentru cei care neagă existența virusului?

Dacă de doi ani şi după mii de cazuri şi decese tot nu se conştientizează, nu ştiu dacă eu sunt în măsură sau am puterea să le transmit ceva cu adevărat care să îi ,,trezească”.

Care este cel mai important lucru pe care l-aţi învăţat în cariera de medic?

Universal valabil oricărei persoane care activează în domeniul medical este răbdarea, empatia şi încrederea pe care trebuie să i-o transmiţi pacientului.

Care este cel mai important sfat pe care îl puteţi oferi unui medic rezident ORL?

Discut des cu rezidenţii, până de curând am fost şi eu în situaţia lor. Din păcate ei au prins doi ani aproape blocaţi din cauze pandemice, dar ca specialist tânăr sau rezident cred că trebuie mereu să încerci să îţi lărgeşti orizonturile. Majoritatea dintre ei cu care ţin legătura au fost în alte centre universitare din ţară sau străinătate şi pot să compare, să vadă şi să încerce proceduri diagnostice şi terapeutice diferite, totul în favoarea lor şi a pacienţilor.

Ce lucruri aţi dori să realizaţi în următorii cinci ani şi nu aţi reuşit încă (proceduri, tratamente)?

Legat de proceduri trebuie urmat trendul mondial şi cu implicaţii intra şi post-operatorii cât mai reduse. Aici mă refer la intervenţiile endoscopice cu timpi operatori mai scăzuţi, sângerare moderată şi leziuni cât mai restrânse.

a consemnat MARIA PASCALAU

MARIA PAŞCALĂU ESTE ABSOLVENTĂ A LICEULUI TEORETIC ONIFOR GHIBU ORADEA, SECŢIA FILOLOGIE – ENGLEZĂ, CLASA PROF. SÁNDOR LILLA ADÉL, ÎN PREZENT STUDENTĂ ÎN ANUL I LA FACULTATEA DE JURNALISM DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA.