ANDREEA: Scriitoare în clasa a VII-a

Uneori e nevoie de timp ca să te obișnuiești că unei foi de hârtie poți să-i povestești totul. Aceasta te înțelege și-ți acceptă gândurile, oricare ar fi ele.

Poate că unii oameni nu sunt în stare să scrie texte lungi, asta îi derutează. Au foarte multe idei în cap, care se tot repetă fără oprire, numai că atunci când ajung să le scrie, se blochează. Unii aleg amănunțit cuvintele, unele gânduri li se par prea personale, altele prea neimportante, ajung să scrie doar ce este la suprafață. Astfel colecționăm oamenii, mai bine zis sentimentele pe care aceștia le nutresc față de noi prin scrierile lor.

ELIZA PETO. Sursă foto: arhiva personală

Eliza Peto, în vârstă de 14 ani, este elevă în clasa a VII-a C, în clasa doamnei profesoare Andrea Gulyas, la noi în școală. Eliza și-a descoperit pasiunea pentru scris anul trecut, atunci când a început școala online. În prezent, Eliza scrie o ficțiune cu vampiri, vârcolaci și vrăjitoare.

O fată pe nume Nyssa, care provine dintr-o familie de vârcolaci, este transformată într-o noapte în vampir. Un băiat pe nume Derek o ajută cu transformarea ei, ea neștiind că el este vârcolac. Cei doi se îndrăgostesc și se căsătoresc, dar intriga apare în momentul în care Dylan, băiatul cu care părinții Nyssei îi aranjează nunta, apare în poveste, iar lucrurile iau o altă întorsătură.

Eliza a început să citească la vârsta de șase ani și spune că citea foarte mult Rapunzel si Scufița Roșie, iar în urmă cu trei ani a scris un cântec și atunci și-a descoperit pasiunea pentru scris.

Ea spune că scrisul o liniștește și o ajută să pună viața reală pe pauză, trăind în romanul pe care îl scrie și dând viață personajelor. Cu toate acestea, Eliza acordă mai mult timp școlii, dar atunci când are puțin timp liber ea se ocupă exclusiv de romanul ei.

Eliza spune că părinții ei o susțin în tot ceea ce face și că pe viitor ar vrea să rămână tot la liceul nostru, la profilul Matematică-informatică, iar după terminarea studiilor să dea la Drept sau Medicină, scrisul rămânând doar o pasiune pentru ea.

În final, Eliza îi îndeamnă pe toți tinerii – și nu numai – să citească cât mai mult, iar atunci când întâlnesc un om cu personalitate puternică, ar trebui să-l întrebe ce cărți citește, deoarece cărțile ne fac mai puternici.

Eliza, alături de subsemnata, Andreea Feher

„Nu poți cumpăra fericire, dar poți cumpăra cărți, ceea ce de fapt e același lucru”.

ANDREEA FEHER

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: