TEODORA NICORICI: Ghibu încă o dată pe podium cu aur

După cum probabil știți, școala noastră a participat și anul acesta la prestigiosul Concurs Național Interdisciplinar Cultură și Civilizație în România, unde echipa formată din elevii Raul Bejinaru (absolvent XII-A), Andrei Oros (absolvent XII-D) și Romina Suciu (IX-C), coordonați de d-na profesoară de Științe Socio-Umane Sándor Lilla-Adél și d-l profesor de Religie și Istorie Cosmin Bogdan, au reprezentat pentru a doua oară patrimoniul cultural al județului Bihor la faza națională a concursului.

traditii02

Sursă foto: arhiva personală Andrei Oros

Subiectul ales în acest an a fost Claca la cioplit de dinți și spătăritul în Valea Neagră de Jos, care reprezintă o incursiune în bogata cultură populară a ținutului Beiușului. Echipa a realizat o amplă cercetare asupra subiectului, în sensul descoperirii, documentării și conservării acestor elemente de etnografie pe cale de dispariție. S-a sesizat caracterul posibil unic (în lipsa consemnărilor documentare din restul țării) al „clăcii la cioplit de dinți”, precum și tehnicile specializate ale meșteșugului spătăritului, dezvoltate timp de sute de ani în satul Valea Neagră de Jos (aflat în comuna Rieni).

Aceste particularități etnografice și etnologice – foarte probabil unice, cel puțin în regiunea noastră – necesită acțiuni concrete de conservare, chiar urgente. Echipa s-a luptat contra timpului și a negurii uitării, reușind astfel să împiedice pierderea informațiilor pe care le dețin doar bătrânii meșteri spătari, care acum sunt foarte înaintați în vârstă, dar încă doresc să transmită tinerilor tainele meșteșugului.

Elevii din echipaj și-au asumat și desăvârșit rolul de meșteri de spete pentru războiul de țesut și au devenit astfel purtătorii vii ai unei conștiințe deosebite, ei înșiși o parte a proiectului de conservare a subiectului abordat.

În urma câștigării locului I la faza județeană a concursului, echipa s-a calificat și a participat la faza națională, care a avut loc în perioada 2-5 iunie 2019 în orașul Iași, un superb centru cultural. În urma performanței lor pe scenă și după analizarea atentă a lucrării de către un juriu acreditat specializat în diverse arii culturale, lucrarea a fost plasată la secția Particularități etnografice / etnologice și lingvistice locale, iar echipa a câștigat, pentru al doilea an la rând, premiul I la acest concurs important, chiar cu cel mai mare punctaj din întreg concursul (99,4 puncte).

Prestația echipei a fost acompaniată de o bogată recuzită constituită din felurite spete de război de țesut vălnegrene, ceramică autentică, obiecte textile vălnegrene și chiar un război de țesut în mărime naturală, adus înapoi la funcționalitate de către echipa de proiect (subiect acoperit într-un articol precedent).

Deși concursul s-a terminat, conform tradiției liceului nostru de a face proiecte utile și de a le finaliza, echipa de proiect urmează să publice un articol în prestigiosul anuar Biharea al Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, în forma unui document holistic, cuprinzând toate lucrurile pe care le-au descoperit în plus față de ceea ce era consemnat până acum, iar informațiile vechi le reîmprospătează urmând rigori academice.

În toate aceste demersuri, partenerii proiectului le-au fost mereu aproape, aceștia fiind Muzeul Municipal din Beiuș, cu distinsul domn Cristian Țoța, director al muzeului și profesor de Religie și Istorie la C.N. Samuil Vulcan din Beiuș; Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, cu domnul prof. dr. Aurel Chiriac, director al muzeului, și domnul dr. Ioan Goman, șeful Secției de etnografie a muzeului; Primăria Comunei Rieni, Școala Gimnazială Nr. 1 Rieni și Parohia Ortodoxă din Valea (Neagră) de Jos.

traditii01

Sursă foto: arhiva personală Andrei Oros

Mesajul echipei de proiect pentru întreg colectivul școlii este: „Degeaba încercați să înțelegeți lumea în care trăiți, dacă nu încercați să înțelegeți în primul rând lumea în care strămoșii voștri au trăit. Sunt semne, simboluri, munci și motivații sacre. Azi este clădit pe ieri. Descoperiți(-vă), redescoperiți(-vă), cât timp vă mai permite puținul rest al vieții țăranului român.”

TEODORA NICORICI

teodora nicorici

TEODORA NICORICI

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: