HĂLMĂGEAN & CIOARA: Cumințenia Pământului

Joi, în data de 20 decembrie 2018, la ora 12:00 s-a vernisat expoziția multimedia cu numele NOT FOR COMMERCIAL PURPOSES / CUMINŢENIA PĂMÂNTULUI.

Expoziția s-a desfășurat în  sediul hub-ului creativ Manifest pentru Oradea, din corpul E al Cetăţii Oradea, Palatul Princiar.

 

 

Avem câteva declarații în legătură cu acestă expoziție.

Una dintre declarații îi aparține doamnei Ramona Novicov, critic de artă: “Cumințenia Pământului e o piesă singulară în creația lui Constantin Brâncuși. Este plină de mister pentru că pare purtătoarea unui peisaj imemorabil pe care omenirea de azi cu greu și-l mai amintește, deși e ceva ce îi atinge însăși viața. Felul în care a numit-o ne oferă o cheie de lectură, până la un punct, clară. E vorba de pământul ancestral privit ca leagăn al omenirii, un pământ cuminte și ferm, fără convulsii, o casă dată tuturor de la facerea lumii (oikos, în grecește, înseamnă casă locuită, de unde vine cuvântul modern ecologie). La poarta sacră a acestei case cineva veghează.

Acest cineva ar putea fi Cumințenia lui Brâncuși.  Ea veghează asupra pământului gravitației, al pământului rodirii, iubirii, trezviei, al somnului și al odihnei, al întoarcerii acasă. Acestă ființă de hotar, sculptată de Brâncuși în 1907, pare că stă de strajă și la poarta cerului, ca să nu ne lase să uităm și în acest secol agitat și absent că nu ne folosește la mare lucru continua alergare, făloasă sau disperată, în jurul propriei cozi. Cumințenia e o lecție exact despre ceea ce spune explicit numele ei, dar și despre statornicie, credincioșie și recunoștință pentru pământul primit în dar.

Nu vom fi niciodată destul de recunoscători față de pământul care ne-a dat totul – cuvintele lui Brâncuși. Un tânăr sculptor școlit la Academia de Belle Arte din București și plecat cu o bursă în faimosul Paris să aprofundeze știința de a sculpta și care, în mod sigur, tânjea după pământul de acasă. În acel an 1907, la 31 de ani, el creează trei piese sculpurale esențiale care vor schimba atât cursul vieții sale de artist, cât mai ales cursul întregii sculpturi moderne. Cele trei lucrări sunt: Cumințenia Pământului, Sărutul și Rugăciunea. În acel an începe să cioplească direct în piatră, renunțând la modelajul convențional de tip academist.

Anul 1907 e crucial pentru că el înțelege și vede clar, mai clar ca toți cei din jurul lui, noul drum al artei. De fapt, Brâncuși nu atât drumul l-a văzut atunci, la început de secol XX, cât izvoarele străvechi ce alimenteaza din totdeauna și pretutindeni creația adevărată, izvoare ce pornesc fin aceeași sursă comună plasată deopotrivă foarte jos, în adâncul pământului și al timpului, dar și – mai ales – foarte sus, în înaltul cerului. Unul dintre aceste izvoare  nesecate este arta populară.

Am asociat aceste fotografii făcute de elevii Liceului Teoretic Onisifor Ghibu colegilor lor îmbrăcați în costumele populare ale acestui colț de țară – și care ne privesc în ochi cu ochii lor cuminți și limpezi – cu sculptura lui Brâncuși pentru a omagia creația sa unică, dar și pentru a pune în valoare, la Centenar, permanența și extraordinara frumusețe și demnitate a costumului popular românesc, cu care și Brâncuși a pornit în lume.”

nicola moga

NICOLA MOGA

Nicola Moga, elevă a liceului nostru, în clasa a X-a A, care a ajutat la instalarea portretelor pe suporti, ne-a spus despre această expoziție următoarele: “Acest eveniment mi se pare frumos și îi va da liceului nostru un plus față de celelalte licee. De asemenea, pentru noi, elevii care suntem în acele poze, este o mândrie faptul că suntem puși la loc de cinste.”

ada urs.jpg

ADA URS

O altă elevă din aceeași clasă, Ada Urs, ne-a spus următoarele: “Anul trecut, doamna profesoară de religie, Rodica Marian, împreună cu o altă doamnă profesoară, a venit cu inițiativa să facă o șezătoare, ne-a implicat în scenetă și ne-a distrat organizând-o, după care, în ziua scenetei, ne-a văzut un profesor îmbrăcați în port popular și i-a plăcut foarte mult, ne-a dus în studioul de la școală și ne-a făcut câteva poze.

În urmă cu circa o lună ne-a anunțat că vor să facă o expoziție cu pozele noastre de la șezătoare.

Mi s-a părut o idee foarte interesantă și mi-a plăcut cum sună, deși nu văzusem pozele niciodată. Am fost de acord cu acestă idee atât eu, cât și colegii mei, și în urmă cu o săptămână am mers împreună cu încă o colegă, să ne ocupăm de lipirea fotografiilor. Cred că o să iasă foarte bine.”

LAVINIA HĂLMĂGEAN, DALIA CIOARA

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: