ELOGIU PENTRU ORIGINI (III): Un pumn sintetic vârât pe gât

Dacă nu conștientizăm lucrurile care stau la baza noastră ca oameni și neam, suntem cu adevărat roboți, creați în data X, făcuți pentru a executa Y, setați să expire la o dilatare a pupilelor și un dres de voce al celor care ne dețin.

Și vom fi roboți în armate, care se unesc în alte armate globale de mașinării organice, care consumă hrană și imediat chiar curent pentru a putea trăi. Dobândirea identității strămoșești împiedică aceste lucruri, ne împiedică să cedăm, să fim supuși orbește, să înghițim pumnul sintetic care ni se vâră pe gât.

Antemenționat, vom cădea din coroană, dar implor să observăm unde am picat, din ce am picat, cum e jos și cum e sus, ce suntem și cine suntem. Implor deșteptarea generațiilor, și identificarea după repere bătrâne ale lumii.

asta4

Foto: Andrei Ţiburcă

Noi încă putem să accesăm sacralitatea originilor, până nu este prea târziu. Ne este la îndemână, la un sfert de pas de ușa casei și chiar mai aproape de fortăreața minții, nu ca la alte națiuni. Se face tot efortul pentru a facilita descoperirea, înțelegerea și combinarea lumii vechi cu cea nouă, aducerea ei în contextul cotidian, relevantă. Este din dragoste pentru noi, copiii, viitorul națiunilor, al lumii. Încă ni se oferă o frântură din etnografia fiecăruia, și ar fi păcat să refuzăm, pentru că nu doare, nu umilește. Este de neiertat, cum am zis, să nici nu realizăm că suntem oferiți gratuit, neutru, fără șiretlicuri sau dobândă, ceva firesc și necesar.

Poate în viitor, când vom fi adulți și bătrâni, ne va cuprinde foamea pentru acest festin al sufletului, care acum este întins în fața noastră. Și vă spun, aceia care vor dori așa ceva în viitor le va fi aproape imposibil să intre în contact cu ceea ce ni se oferă acum. Informația va fi uitată, pocită, iar cea curată va fi blocată. Rămășițele fizice vor fi compost, nici măcar oale și ulcele, scânduri și fragmente. O investiție de atenție pentru origini este o investiție semnificativă în sine, în popor, ceva incomprehensibil din actualul punct de perspectivă.

Deși eu nu am unde să mă duc în sat, locul de odihnă al vechii lumi, mă bucur că nu eu am setat o armonizare între trecut, prezent și viitor, ci chiar predecesorii mei. Din generație în generație, apăsarea modernității crește dragostea pentru origini și tradițional.

Prețuiesc, prin familie, valorile vechi ale neamurilor noastre.

ANDREI OROS

ANDREI OROS

ANDREI OROS

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: