Valori, tradiții și obiceiuri – comori ale sufletului românesc. Toamna-n şezătoare

Alături de oameni dedicați, dornici să păstreze încă vie frumusețea tradițiilor și a datinilor, cântecul și dansul popular, meșteșugurile tradiționale, portul și graiul popular, am participat vineri, 9 noiembrie 2018, la Școala Gimnazială „Aurel Pop” din Oşorhei, la deschiderea proiectului educativ regional cu participare internațională Valori, tradiții și obiceiuri – comori ale sufletului românesc.

01

Într-o atmosferă caldă, activitatea s-a desfăşurat sub forma unei şezători populare, unde gazdele ne-a primit cu mare drag. Surpriza evenimentului a fost doamna Mihaela Tatu, care prin energia sa a adus un plus de valoare evenimentului, cu atât mai mult că a avut un mesaj pentru tânăra generaţie, sfătuindu-i să citească necontenit.

Ne-am bucurat să o avem alături și pe doamna inspector Daniela Sopota şi îi mulţumim pe această cale pentru susţinere şi implicare în acest proiect.

Proiectul iniţiat de Școala Gimnazială„Avram Iancu” din Oradea, sub cordonarea doamnei profesoare Angela Bungău, a angrenat elevi și profesori – parteneri din 12 şcoli bihorene, care au reînviat o părticică de esență românească prin decorul, atmosfera și momentele artistice prezentate.

Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Oradea a fost reprezentat la acest eveniment de eleva Daria Jăhăleanu din clasa a V-a D şi de Alexandru David din clasa a IX-a B, care a interpretat cântecul popular Bate vântul frunzele, coordonaţi de prof. Violeta Jăhăleanu.

Proiectul educativ regional Valori, tradiții și obiceiuri – comori ale sufletului românesc își propune pe parcursul mai multor activităţi – Toamna-n şezătoare, Crăciunul în sat la noi, Iubește românește de Dragobete!, concurs de folclor Din zestrea străbunilor, etapa judeţeană, Mărțișorul între tradiție și modernitate şi ultima activitate sub forma unui concurs de folclor Din zestrea străbunilor, etapa regională, Expoziție de artă populară – să aducă în atenție tradiții și obiceiuri, graiul și folclorul autentic românesc, portul și bucătăria țărănească, frumusețea și meșteșugurile autentice, care fac parte din patrimoniul cultural al zonei de vest și al întregii țări.

02

În sprijinul desfășurării proiectului, atât preocuparea cadrelor didactice pentru conservarea și valorificarea patrimoniului tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, cât și realizarea unui schimb de experiență între cadre didactice și elevi din diferite unităţi şcolare reprezintă căi de succes în promovarea și realizarea activităților.

Rolul cadrelor didactice, indiferent de nivelul de învăţământ la care predau, este de a-i face pe copii să înveţe, să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile poporului în care s-au născut, să iubească meleagurile natale, portul românesc, dar şi sărbătorile care ne aduc în suflete atâta bucurie.

Elevii sunt dornici să se implice în astfel de activităţi în care să se simtă importanţi, să ştie că activităţile lor contribuie la păstrarea şi preţuirea acestor comori inestimabile ce definesc un popor, făcându-l unic, statornic şi nemuritor, în ciuda scurgerii timpului.

Pentru cei ce le privesc din afară, tradiţiie şi obiceiurile sunt manifestări păstoreşti – mari spectacole, dar dincolo de acestea, înglobează acele înţelesuri profunde asupra relaţiilor omului cu natura, a relaţiilor interumane, a raportului acestuia cu viaţa socială.

Tradiţia reprezintă ansamblul de datini, obiceiuri, credinţe care se statornicesc în cadrul unor grupuri sociale şi care se transmit din generaţie în generaţie.

Obiceiul este o deprindere consacrată comună unui popor sau unei comunităţi. Este o manifestare spirituală inedită şi originală care nu este la fel pe întreg cuprinsul ţării.

Aşa cum orice prunc, prin fenomenul naşterii, capătă o identitate şi dobândeşte o informaţie genetică de care nu se poate detaşa niciodată, nici această cultură tradiţională nu-şi poate pierde identitatea şi nici valoarea de document a informaţiilor transmise de la o generaţie la alta.

Datinile şi credinţele, lirica şi muzica populară, meşteşugurile şi arta populară constituie patrimoniul spiritual inestimabil. Pornind de la ideea înţelegerii creaţiei populare autentice, printr-o experienţă directă în cadrul proiectului copilul regăseşte frumosul folcloric, elemente de limbaj popular, iar însuşirea acestui limbaj are ca scop receptarea creaţiei populare.

Cunoaşterea tezaurului folcloric, păstrarea şi transmiterea este o datorie a noastră pentru a păstra viu specificul satului nostru, este cartea de identitate a noastră în faţa lumii.

feat

Deci cine sunt cei îndreptăţiţi să cunoască şi să promoveze această zestre? Cu siguranţă, elevii noştri.

Prof. VIOLETA JĂHĂLEANU

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: