GEORGIANA PUŞCAŞ & ADRIANA COBE: „Să faci ceea ce-ţi place şi să trăieşti din asta”

Nicolae Mihăilă este un renumit pianist, atât la noi în ţară, cât şi în afară, în vârstă de 25 de ani. El poate fi considerat un model demn de urmat, deoarece în această artă a început de jos şi a ajuns treptat pe cele mai de top scene din lume. În cele ce urmează veţi putea afla mai multe despre Nicolae şi pasiunea lui.

24209086_1082368665199000_1469541277_o

NICOLAE MIHĂILĂ

REPORTERI: Când ţi-ai descoperit această pasiune?

NICOLAE: Am început să studiez pianul de la vârsta de 8 ani, când părinții mei, pe ultima sută de metri înainte de a începe clasa I, au hotărât să mă înscrie la Liceul de Artă. Primii doi ani am văzut pianul ca pe un joc, pe care îl învăţam cu uşurinţă, dar care totuşi m-a atras datorită complexităţii și numărului infinit de nivele care pot fi parcurse.

Primele secrete ale pianului şi muzicii în general le-am descoperit la Liceul de Arta Oradea, unde am studiat timp de 12 ani. Acela a fost locul în care fundația mea muzicală s-a consolidat, dar şi locul in care personalitatea şi cultura mea generala au început să se dezvolte. Liceul de Artă, împreună cu colegii, profesorii si conducerea, deține un loc special in copilăria şi adolescenţa mea, având un rol-cheie în dezvoltarea mea ca om, dar şi ca artist.

Am descoperit cu adevărat că asta e pasiunea şi menirea mea în viaţă în momentul în care am pășit pe scena Teatrului de Stat împreună cu Filarmonica din Oradea, la frageda vârstă de 10 ani. Senzația simțită în momentul în care sute de persoane mă aplaudau a aprins o dragoste pentru muzică si o poftă infinită de a cânta.

 

REPORTERI: Cine te-a ambiţionat să îţi urmezi visul?

NICOLAE: Multe persoane și mulţi factori m-au împins să îmi urmez visul chiar si in momente în care totul părea să se năruie. Părinții, iubita profesorii, prietenii, publicul şi nu în ultimul rând destinul au jucat un rol crucial în decizia mea de a continua să îmi urmez visul de a deveni un pianist consacrat şi, în acelaşi timp, să pot să îmi câștig existenţa făcând ceva ce iubesc.

Cea mai mare parte din viaţă ne-o petrecem muncind, de aceea cred cu tărie faptul că secretul unei vieți cu adevărat fericite este să faci ceea ce îţi place si să trăiești din asta.

 

REPORTERI: Cine este îndrumătorul tău?

NICOLAE: În primii 12 ani de carieră am studiat cu doamna profesoară dr. Fekete Elisabeta, îmi este ca o a doua mamă. O profesoară care pune cu adevărat pasiune în ceea ce face, iubeşte muzica clasică şi ştie cum să ţi-o prezinte în aşa fel încât să ajungi să o iubeşti şi tu, la rândul tău. În perioada 2012-2016, când am început studiile la Guildhall School of Music and Drama în Londra, îndrumătorul meu a fost celebrul pianist și profesor Ronan O’Hora, șeful de catedră al institutului.

 

REPORTERI: La ce evenimente participi?

NICOLAE: De-a lungul anilor am participat la foarte multe evenimente, de la concerte simfonice în diverse țări la recitaluri solo, lansări de carte, decernări de premii, dar şi alte evenimente private.

 

„Ar fi trist să ne petrecem viaţa

făcând ceea ce nu ne place”

REPORTERI: Vezi pianul ca pe un hobby sau ca pe o sursă de venit, pur şi simplu?

NICOLAE: Nu am văzut niciodată pianul ca pe un hobby, nici chiar în momentele în care nu îmi câştigam existența din asta. Până să ajung să pot sa îmi câștig existenţa doar din concerte mai e „puţin” de muncă.

Pianul face parte din mine şi îmi activează toate simţurile, purtându-mă într-o altă lume. Nu pot să descriu în cuvinte ceea ce simt in momentul în care cânt, dar e acea senzație pentru care nu vrei să cauţi explicații, ci doar vrei să o simţi din nou şi din nou.

Momentan, am descoperit o altă ramură minunată a muzicii, aceea de a preda, principala mea sursă de venit fiind aceasta. Predau pianul în Londra de cinci ani de zile şi, să fiu sincer, am început de nevoie, dar la scurt timp după s-a declanșat un talent ascuns, acela de a învăţa şi pe alţii tainele muzicii clasice. Cariera mea de profesor are un rol important în dezvoltarea mea ca pianist și am ajuns să cred că nu doar profesorul învaţă elevul, dar şi profesorul la rândul lui învaţă şi descoperă în acelaşi timp.

 

REPORTERI: Este dificil să îmbini munca cu viaţa personală?

NICOLAE: Nu am avut niciodată problema asta, consider că un program bine structurat îţi dă timp să înveți, să te odihnești şi să te recreezi. Respect cu sfințenie orele de studiu şi cele în care predau, dar am suficient timp şi să stau şi cu persoana iubită, să ies cu prietenii sau pur şi simplu să lenevesc. Consider că echilibrul e soluţia unei vieți fericite în care să ai timp de toate.

 

REPORTERI: Îţi doreşti să perseverezi sau este doar o chestie de moment?

NICOLAE: După 16 ani în care muzica, concertele şi aplauzele au fost mereu prezente în viaţa mea, nu as putea trăi fără să continui. Destinul şi soarta m-au dus mereu mai aproape de țelul meu şi asta mă face să continui cu ceea ce fac pentru tot restul vieţii.

Vă mulţumesc pentru articol şi sper că ardoarea cu care vreau să îmi îndeplinesc visul să vă inspire şi pe voi toţi să faceţi la fel. Avem o singură viaţă şi ar fi trist să ne petrecem cea mai mare parte din ea făcând ceea ce nu ne place.

au consemnat GEORGIANA PUŞCAŞ şi ADRIANA COBE

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: