Pentru a crea și menține sănătatea mintală, trebuie ca fiecare om să-şi găsească echilibrul corect în viaţă, acesta putând fi atins prin mai multe metode, între care liniştirea minţii, ruperea monotoniei, activităţi de voluntariat şi evitarea alcoolului şi a drogurilor, susține lector univ. dr. Sorin Nica, psihoterapeut și psiholog clinician.
Dr. Sorin Nica este preşedintele Institutului Internaţional de Psihoprofilaxie, Sănătate Mintală şi Dezvoltarea Personalităţii
„Sunt câteva lucruri pe care orice om le poate face pentru sănătatea lui mintală: valorizaţi-vă (recompensaţi-vă), aveţi grijă de corpul dumneavoastră, înconjuraţi-vă de oameni pe care îi simţiţi aproape, fiţi altruist (oferiţi-vă ca voluntar), începeţi să gestionaţi stările de tensiune şi stres (creşterea autodisciplinei şi autocontrolului) , liniştiţi-vă mintea (realizaţi exerciţii de relaxare şi învăţaţi să vă detaşaţi), stabiliţi-vă obiective realiste (pe termen scurt, mediu şi lung), rupeţi monotonia (renunţaţi la stereotipii şi prejudecăţi şi faceţi ceva ce v-ar face plăcere), şi învăţaţi să acceptaţi un refuz”, ne spune preşedintele Institutului Internaţional de Psihoprofilaxie, Sănătate Mintală şi Dezvoltarea Personalităţii, lector univ. dr. Sorin Nica, într-un interviu pe tema sănătăţii mintale.
REPORTERI: Cum se ajunge la asemenea probleme psihologice, domnule doctor?
SORIN NICA: Potrivit psihoterapeutului, orice persoană întâmpină pe parcursul vieţii situaţii psihostresante, psihofrustante şi psihotraumatizante pe care le poate considera depăşite, trecute şi rezolvate dar care de fapt vor afecta persoana pentru tot restul vieţii şi îşi vor pune constant amprenta asupra deciziilor persoane. Astfel se ajunge în situaţia în care una din patru persoane poate să dezvolte o problemă psihologică profundă, pe care o poate conştientiza şi accepta sau dimpotrivă, o poate nega fără a o accepta. “În prezent, cele mai recente studii atestă faptul că depresia anxietatea şi furia sunt responsabile pentru 85% din îmbolnăvirile somatice. Aici, locurile fruntaşe fiind ocupate de bolile cardiovasculare şi afecţiunile digestive.
Astfel apare următorul determinism: una sau mai multe situaţii perturbatoare conduc la o traumă. Această traumă generează un conflict intrapsihic, o tensiun psihologică care la rândul ei va putea determina atât perturbări somatice majore cât şi un nivel scăzut de satisfacţie li împlinire asupra vieţii, intrându-se astfel într-un cerc vicios: tensiunea psihică provoacă frustrare, nemulţumire şi boală somatică iar frustrarea, nemulţumirea şi boala somatică generează tensiune psihică. Secretul spargerii acestui cerc vicios şi atingerea unei stări de echilibru psihologic (şi inevitabil a unei mai bune stări de sănătate), constă în respectarea principiilor generale enunţate anterior şi dezvoltarea şi aprofundarea constantă a acestora.
Pentru ca oamenii să se poată detaşa mai bine de un trecut împovărat şi pentru a preîntâmpina tensiunile psihologice, ce ar putea cauza disfuncţii somatice grave, psihoterapeutul a explicat activităţile enunţate anterior, care pot ajuta în acest scop:
Recompensaţi-vă şi deveniţi conştienţi de propria existenţă
Asta înseamnă, de fapt, ca pentru fiecare lucru pe care l-aţi realizat, l-aţi dus la bun sfârşit sau sunteţi mândru de el, oricât de mic ar fi (aţi spălat vasele, aţi dat cu mătura, etc) sau oricât de normal vi s-ar părea (v-aţi trezit de dimineaţă, v-aţi dat jos din pat, a trecut o zi de lucru, etc) să vă luaţi o perioadă de răgaz pentru a vă putea recompensa şi a simţi mândrie printr-un act oricât de mic (a privi spre cer, a bea un suc, a privi oamenii, a mirosi ceva plăcut etc). Alocaţi-vă timp pentru hobby-uri şi proiecte preferate.
Respectaţi-vă corpul
Referitor la grija faţă de corp, specialistul a spus că aceasta poate îmbunătăţi, şi ea, sănătatea mintală. „Trebuie grijă ca mâncarea să fie nutritivă, să fie evitate ţigările, să fie consumată multă apă, dar contează în special exerciţiile fizice, care ajută la reducerea depresiei şi a anxietăţii, la îmbunătăţirea stării de spirit. Important este, de asemenea, somnul, lipsa acestuia contribuind la depresie”, a explicat Sorin Nica.
Înconjuraţi-vă de oameni pe care îi simţiţi aproape
În multe situaţii relaţionale, oamenii se pot simţi încorsetaţi şi prinşi fără a şti că este dreptul lor de a-ţi alege şi construi grupul de amici şi prieteni în conformitate cu trăirile lor interioare. Atunci când simţim că o persoană ne epuizează, este foarte important ca mai întâi să ne schimbăm pe noi şi abia apoi, dacă observăm că schimbarea noastră nu aduce la rândul ei şi o schimbare la cel de lângă noi, putem apela la dreptul de a merge mai departe.
Începeţi să gestionaţi stările de tensiune şi stres
Dobândirea controlului asupra diverselor situaţii tensionate implică, pe de-o parte, privirea cu seninătate a situaţiei, acceptarea sa necondiţionată şi concentrarea pe soluţii şi nu pe eliberarea reacţiilor emoţionale, iar pe de altă parte, este extrem de important controlul corpului prin exerciţii de respiraţie, acestea fiind efectuate regulat şi nu doar în situaţiile limită.
Liniştiţi-vă mintea şi învăţaţi să vă detaşaţi
Este foarte important ca atunci când suntem într-o anumită situaţie, să ne concentrăm toată atenţia asupra acelei situaţii, implicându-ne total în ceea ce facem, resimţind astfel situaţia ca fiind parte din noi. Nerealizând acest lucru, riscăm să traim constant în altă parte, fără a ne putea bucura de momentul prezent. Vom fi astfel prizonierii viitorului şi anxietăţilor sale şi trecutului cu elementele sale depresive, fără a putea conştientiza prezentul, a ne bucura de el şi a ne centra pe soluţii reale şi concrete.
Stabiliţi-vă obiective realiste pe termen scurt, mediu şi lung
Atunci când ne propunem obiective pe care ulterior nu le atingem, psihicul nostru răspunde printr-o stare de nemulţumire. Este foarte important să menţinem această stare de nemulţumire la un nivel ce poate funcţiona ca element activator al motivaţiei (eustres) şi nu ca un element angoasant şi distrugător (distres). Astfel, buna organizare şi structurarea obiectivelor în paşi şi obiective intermediare, poate conduce la creşterea satisfacţiei personale
Încercaţi constant lucruri noi
Stările conflictuale interne ne determină constant să construim rutine rigide şi constrictive care la prima vedere conduc la echilibru dar care de fapt dispun intrarea într-un stadiu de aplatizare şi uniformizare care ulterior poate aduce structurări degenerative precum demenţele. Astfel, ruperea rutinei şi încercarea unor lucruri noi (să nu treacă o zi fără să învăţăm ceva nou!) conduce către o stare de mulţumire şi împlinire care poate vindeca şi preîntâmpina dezechilibrele psihologice şi perturbările somatice.
Învăţaţi să acceptaţi un refuz
Fiecare dintre noi are dreptul să decidă dacă ceva îi place sau nu îi place, dacă vrea sau nu vrea un anumit lucru atâta timp cât această alegere nu încalcă drepturile celorlalţi. Atunci când cineva nu mai doreşte să continue o relaţie spre exemplu, acea persoană nu are nici un fel de problemă din acest punct de vedere. Este dreptul său să decidă acest lucru. Va fi problema celuilalt să înveţe să accepte refuzul. Trebuie să ţinem cont de faptul că intensitatea neacceptării unui refuz este direct proporţională cu problemele pe care le are persoana care nu poate accepta. Cu alte cuvinte, cu cât ne este mai greu să acceptăm un refuz, cu atât avem mai multe probleme de echilibru psihic. Este foarte important să conştientizaţi faptul că încălcarea refuzului unei alte persoane este echivalentul unui abuz. Pentru a putea accepta mai uşor refuzurile celorlalţi este foarte important să înţelegem faptul că nu avem drepturi asupra lor, nu sunt în posesia noastră, fiecare dintre noi are dreptul de a alege iar datoria etică şi morală în această situaţie îi revine fiecăruia în parte şi nu avem voie să îl judecăm pe celălalt pentru alegerile pe care le face. Este dreptul celuilalt să aleagă cum doreşte chiar dacă acele alegeri nu ne mulţumesc şi nu ne satisfac. Trebuie doar să lucrăm la noi pentru a învăţa să acceptăm mai bine.
Astfel, starea de sănătate mintală şi echilibru psihologic este o stare care se învaţă, se construieşte şi se dezvoltă şi nu este un element a priori. Aceasta presupune efort, concentrare, înţelegere, curiozitate şi cumpătare, iar cerinţa unui pacient către psihoterapeutul tău se poate concretiza astfel: „Vă rog să îmi daţi puterea de a schimba ceea ce pot schimba, seninătatea de a accepta ceea ce nu pot schimba şi înţelepciunea de a face diferenţa între cele două”, ne spune dr. Nica.
au consemnat VANESA DIBARŢ şi SALOMEEA GURĂU
LOGO paper 