Orice ai fi prin naştere, rămâi la fel, nu abandona linia talanţilor tăi. Fii ceea ce a intenţionat natura să fii şi vei reuşi! Preţuieşte-ţi talantul! Petru Varga este un talent al şcolii noastre.
REPORTER: Când ai început să scrii poezii?
PETRU VARGA: Totul a început din clasa a IX-a, când profesoara de română ne-a rugat să ne descriem fie în eseu, fie în versuri. Prima mea poezie se numea „Viața mea”.
REPORTER: De ce scrii?
PETRU VARGA: Totul a început când am început să vorbesc cu o fată pe hi5, mi-a dat id-ul ei,, după 1 an prin 2009 am început să vorbesc cu acea fată, încetul cu încetul mă îndrăgosteam, virtual vorbind, şi așa am început sa scriu, în timp ce aveam sentimente pentru ea. Ea avea un caracter de nota 10, avea şi o poveste asemănătoare ca a mea, poate că inima mea a început să fie legată de ea și să scriu din senin poezii.
REPORTER: Cine te inspiră?
PETRU VARGA: În primul rând, cum ziceam, mă inspiră o fată, apoi cântările creștine, mesajele care le ascultam cu atenție, și unii poeți, ca Eminescu, Arghezi. Acum mă inspiră lumea din ziua de zi cu zi, unele fete la care țin și imi plac. Aşa-i viața de poet: când te îndrăgostești, scrii poezii. Dacă n-ar fi jurnalismul, n-aș ști ce-i romantismul. Nu degeaba am ajuns la filologie,profil uman, sunt visător și sentimental.
REPORTER: Cine este publicul tău?
PETRU VARGA: Școala mea și prietenii de pe facebook. Dacă va fi intr-o zi să public… nu se știe niciodată.
REPORTER: Pentru cine scrii?
PETRU VARGA: Sunt scrise de mine, deci eu sunt pe primul loc. În al doilea rând, am scris pentru o fată, trei ani de zile. Acum câteva săptămâni am dedicat o poezie unei fete cu caracter de milioane, acum câteva zile am scris o altă poezie pentru o altă fată. În concluzie, scriu pentru mine și pentru unele fete pentru care îmi pâlpâie inima.
REPORTER: Sunt doar pentru tine sau pentru expunere publică?
PETRU VARGA: Toate poeziile sunt publice, nu este una care s-o ascund, arăt ceea ce simt și mai ales celor care se regăsesc în ele.
REPORTER: Te gândești să faci o carieră din asta?
PETRU VARGA: Nu risipi din ceea ce iți dă viața, deci dacă viața îți dă să faci carieră, merită să încerci. Deocamdată scriu doar pentru suflet. Poate în viitorul îndepărtat voi realiza ceva, iar când voi pleca de pe pământ, voi lăsa moștenirea mea – poeziile, care transmit dragoste suferință, dar și fericire. Exact ca și poeții noștri români: Bacovia, Arghezi, Blaga, Eminescu.
REPORTER: Este cineva care te-a condus spre poezie?
PETRU VARGA: Nu prea am avut cineva care să mă coordoneze, doar corectorii mei de română,care îmi corectează poeziile sau colega mea, care imi zicea cum să fac.
REPORTER: Citești poezii?
PETRU VARGA: Sincer să fiu, când ajungeam la poeții noştri și se citea în clasă, atunci mai răsfoiam și eu volumele de poezii; unele le mai citeam pe internet, când mai apucam.
REPORTER: Vorbește-ne despre contribuția ta din revista școlii.
REPORTER: Din a IX-a am contribuit cu poezii în revista școlii, „Porți Deschise”; anul acesta vor apărea trei poezii.
Tată
Ce să-ți spun, tată?
Tatăl meu iubit,
Că ai inimă de piatră?
Că nu m-ai iubit?
Zilele au trecut…
Nu te-am cunoscut
Toți mă întrebau: ce nație am,
Turc, arab sau indian eram?
Nu m-ai dorit de mic
Simt că sunt nimic
Ai lipsit din anii mei
Tată când o să mă vrei?
Tată, anii trec…
Odinioară , tu ai avut o comoară
Dacă n-ai știut-o aprecia
Comoara n-o vei mai avea
O, Tatăl meu Ceresc,
Eu vin și ție îți mulțumesc
Pentru comoara ce sunt eu
La tine vin eu Dumnezeu.
Nașterea miraculoasă a Domnului
E zi de sărbătoare
Azi s-a născut Mesia Emnauel
Dați pruncului Isus onoare
În ieslea din Betleem. (…)
Pentru a vedea continuarea acesteia, vă aștept cu mult drag să cumpărați revista şcolii, „Porţi deschise”.
a consemnat ADELINA CORBUŢIU












