PAUL & IONUȚ: Învățăm, muncim, obosim. Povestea elevilor suprasolicitați

Eu sunt Ionuț. Vreau să vorbesc despre generația obosită din școală. În fiecare dimineață ajungem la cursuri fără energie. Ne trezim devreme, mergem la ore, ascultăm lecții și continuăm cu temele până seara. Corpul cere somn, dar de cele mai multe ori nu primește suficient.

După școală, mare parte din timp se duce pe teme. Îmi propun să merg la sală, dar de multe ori, după ce termin tot ce am de făcut și încerc să înțeleg materia, sunt prea obosit. Uneori adorm înainte să mai ies din casă. Oboseala a devenit ceva normal.

Eu sunt  Paul. Ziua de școală mă lasă obosit încă din prima parte a zilei — e greu să stai atent la ore când ai stat treaz până târziu lucrând teme. După ore merg la un curs de pregătire pentru a deveni arbitru; îmi place să învăț regulile și să fiu pe teren, dar epuizarea se acumulează pe tot parcursul zilei. Când ajung acasă trebuie să mă apuc de teme și uneori adorm înainte să le termin pe toate. Chiar și activitățile care mă pasionează devin grele când nu sunt odihnit.

Diminețile nu mai sunt odihnitoare. În perioadele cu teste și proiecte, presiunea crește. Profesorii cer rezultate bune și teme bine făcute, iar noi încercăm să ținem pasul. De multe ori ajungem să stăm treji până târziu și să sacrificăm somnul.

Ionuț: Lipsa odihnei se vede clar la ore. Concentrarea scade, răbdarea dispare, iar informațiile se uită repede. Îmi este greu să fiu atent când materia este complicată și simt că mintea nu mai funcționează la capacitate maximă.

Paul: La școală și la cursul de arbitri oboseala se simte la fel. Greșesc uneori lucruri pe care le știam bine, iar presiunea de a fi atent la fiecare detaliu devine tot mai mare. Când ești epuizat, e greu să dai randament, chiar și în domeniile care îți plac.

Stresul este constant. Fiecare test aduce emoții, comparații și teama de note. Vrem să fim buni și să nu dezamăgim. În același timp, ne dorim timp pentru prieteni, pentru hobby-uri și pentru noi.

Trebuie să recunoaștem că nu doar școala contribuie la această oboseală. Uneori și părinții pun presiune pe noi, dorindu-și rezultate foarte bune și implicare în cât mai multe activități. Ei vor să avem un viitor sigur și reușit, dar uneori așteptările lor, adunate peste cerințele școlii, ne fac programul și mai încărcat și mai greu de gestionat.

În același timp, trebuie să fim sinceri și cu noi. Nu putem da vina doar pe profesori, părinți sau pe sistemul de învățământ. Uneori oboseala apare și pentru că nu reușim să ne organizăm timpul eficient. Amânăm temele, pierdem timp pe telefon sau pe alte activități și ajungem să lucrăm până târziu. Lipsa unei organizări bune ne face programul mai dificil și ne reduce timpul de odihnă.

După școală, programul este mereu plin: teme, proiecte, pregătiri și activități extra. Paul are cursul de arbitri, iar eu încerc să ajung la sală. Timpul trece repede, iar oboseala ne încetinește. În fiecare zi ne luptăm cu somnul, cu temele și cu așteptările.

Aceasta este realitatea generației obosite — o generație care încearcă să facă tot ce i se cere, dar care are nevoie de echilibru, timp și odihnă pentru a merge mai departe.

PAUL FATURA, IONUȚ COVACI

PAUL FATURA și IONUȚ COVACI

Leave a comment