IOANA: Parfum de copilărie eternă

Cristina Beatrice Preda este o scriitoare clăditoare de vise, care iubește copiii, dar mai ales să creeze povești pentru aceștia.

cristina beatrice preda

CRISTINA BEATRICE PREDA

Aceasta a acceptat cu amabilitate să ne împărtășească câte ceva din viața ei personală, dar și cea de autor.

 

Pentru cei care nu vă cunosc, spuneți-ne câte ceva despre dumneavoastră și despre cărțile dumneavoastră.

CRISTINA PREDA:  Am douăzeci și patru de primăveri și șase cărți, îmi flutur inima pe o pată de cer și tălpile goale prin iarba crudă, înrourată. Masterandă în anul I la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București – specializarea Consiliere în Asistență Socială, îmi odihnesc privirea în răsărit și asfințit deopotrivă, iubesc copiii, florile, animalele, ceainăriile cu lumină difuză și cu un ambient cald, primitor.

Cărțile mele miros a copilărie nemuritoare, a bucurie și a mirare, a bețe de scorțișoară cu felii de portocale și a flori de piersic. Personajele îi poartă cu blândețe pe cei mici spre empatie, iubire, vitejie, tenacitate, cinste, în grădini de trifotați și oceane ale îmbrățișărilor.

Am scris Aventurile lui Tăpățel și prietenii lui jucăuși în Jurnalul Creionului Tapat și, prin Puterea Prieteniei, l-am încurajat pe Cățelușul de pluș, Zbug să trimită o Scrisoare pentru Moș Crăciun în care să se regăsească Povești cu mămici și tătici.

Sunt prezentă în șaptesprezece antologii naționale și internaționale, în reviste culturale și în manualul de clasa a IV-a al Editurii CD Press, avizat de Ministerul Educației și Cercetării (cu patru texte).

Din februarie 2019 fac parte din Asociația „De Basm”, asociație care se ocupă cu promovarea literaturii contemporane pentru copii și adolescenți din România.

 

De unde a început pasiunea dumneavoastră? Cum v-ați descoperit acest talent pentru scris?

CRISTINA PREDA: Scriu de la vârsta de zece ani, am publicat la vârsta de treisprezece ani.

Am deschis cămara scrisului în clasa a III-a, cu o compunere, de parcă aș fi pășit vioi în podul cu bunătăți pe alese al bunicilor: te îmbie, firește, mirodeniile și raftul cu dulcețuri, delicatese care ți se dezvăluie pe îndelete sau, dimpotrivă, te îndeamnă cu dârzenie să le ghicești taina. Cuvintele s-au revărsat temeinic din coșul pieptului și, de atunci, mi-a fost hărăzit „A fost odată…” în dumbrava minunată a poveștilor.

cristina preda copii

Sursă foto: arhiva personală Cristina Preda

Care a fost prima carte scrisă?

CRISTINA PREDA:  Prima carte scrisă se intitulează Aventurile lui Tăpățel și prietenii lui jucăuși, Tăpățel fiind un creion cu părul vâlvoi și cu șuvițe colorate, sincer și inimos, nostim și (câteodată) capricios.

 

Ce teme abordați de obicei?

CRISTINA PREDA:  Povestirile mele sunt sculptate, invariabil, de un creion al emoțiilor și trăirilor care mă însoțesc până la momentul procesului creativ. Abordez teme precum: dragostea față de familie, prietenia, ocrotirea naturii, prețuirea lucrurilor simple, dobândirea încrederii în sine și a curajului.

 

Au existat idoli sau modele în această carieră?

CRISTINA PREDA:  Cu siguranță. Dintre aceia care mi-au insuflat dragostea pentru literatura celor mici au fost Ion Creangă, Hans Christian Andersen, Michael Ende, Dr. Seuss, Gianni Rodari.

 

Ce carte v-a schimbat viziunea despre viață? În ce mod?

CRISTINA PREDA:  Imposibil să mă rezum la o singură carte, întrucât îmi pare că lecturile pe care le-am parcurs „m-au ales” etapizat, cu simbolistică precisă pentru dezvoltarea personală.

Dacă în școala generală m-am plimbat cu Dănuț, Olguța și Monica pe plaiurile din La Medeleni, în adolescență am fost părtașă la tumultul lui Ștefan Gheorghidiu, al intelectualului cu aspirații contrastante societății, m-am rătăcit în pădurea de la Băneasa în Noaptea de Sânziene și am așteptat și eu trenul din Viața pe un peron.

 

Cât timp vă ia să scrieți o carte?

CRISTINA PREDA:  Depinde de vizita adoratei muze.

 

Ce părere au avut cei din jur despre pasiunea aceasta?

CRISTINA PREDA:  Familia m-a încurajat să îmi înmulțesc talantul și să mă bucur de fiecare clipă din acest voiaj surprinzător. Am cunoscut persoane binevoitoare – profesori și oameni ai literelor – care mi-au stilizat cu iscusință rândurile. Sunt recunoscătoare că drumurile ni s-au intersectat cândva.

 

Ce scrieți acum și ce planuri aveți pentru viitor?

CRISTINA PREDA:  În prezent, finalizez un text pentru un concurs, lucrez la un manuscris cu un personaj inedit.

 

Care este cea mai semnificativă lecție pe care ați învățat-o ca scriitor sau care sunt concluziile în privința scrisului?

CRISTINA PREDA:  Dacă vioara din sufletul cititorului vibrează la arcușul tâlcului, te poți considera un muzician-povestitor fericit.

cristina preda inspirational

Sursă foto: arhiva personală Cristina Preda

Ați obținut multe premii, puteți să ne spuneți contextul și care sunt acestea?

CRISTINA PREDA:  Distincțiile nu ne determină să devenim niște uriași megalomani (sau balauri înfumurați din basme), din contră, ne fac mici – mici, astfel încât să privim lumea în profunzime, din cotlon în cotlon.

Deși am adunat peste 80 de premii în palmares, fluturii din stomac se ivesc mereu ca la primul titlu obținut.

 

Ce părere aveți despre această perioadă în care virusul nu ne dă pace, cum influențează acest virus scrisul?

CRISTINA PREDA:  Cu toate că acest virus stă ca sabia lui Damocles deasupra tuturor și ne-a destabilizat ritmul vieții, îmi place să cred că ne-a întors privirea și sufletul asupra simplității pe care, în goana spre măreție și extravagant, ajunsesem să o desconsiderăm: un copac înmugurit din grădină, salutul amabil al unui vecin, o plimbare prin parc cu cei dragi.

În ceea ce privește scrisul, creativitatea mi-a fost refugiu în acest scenariu lugubru, ba chiar am avut vreme să aștern câteva poezii, să le interpretez și să înregistrez.

 

Cât de importantă este cercetarea, atunci când scrieți o carte?

CRISTINA PREDA:  Cercetarea constă în lecturarea cât mai multor cărți pentru copii, pentru a observa diversitatea în dialog a autorilor, în zugrăvirea personajelor și în modul în care izvorăște povața de la final. Ești prețios! – Max Lucado, Copacul cel darnic – Shel Silverstein, Iepurașul de catifea – Margery Williams, Miraculoasa călătorie a lui Edward Tulane – Kate DiCamillo și Micul Prinț – Antoine de Saint-Exupéry sunt câteva dintre poveștile cu care rezonez.

Este titlul important pentru impactul cărții sau poeziei?

CRISTINA PREDA:  Categoric. Titlul reprezintă solul cititorului spre lumea fanteziei. Bineînțeles, acesta trebuie să stârnească interesul, fără a dezvălui însă ițele poveștii/poeziei.

 

Spune-ne despre stilul dumneavoastră  de-a scrie, care este diferența dintre stilul dumneavoastră și a altor scriitori?

CRISTINA PREDA: Apreciez fiecare scriitor care îmbracă rândurile cu bucăți autentice, sensibile, fragile din sine, dăruindu-ne o multitudine de universuri, de tresăriri. Fiecare este unic și are un mesaj de transmis.

Eu îndrăgesc metaforele, pildele și personajele neobișnuite. Acestea sunt elementele pe care le utilizez în permanență.

 

Ce alte pasiuni în afară de scris mai aveți?

CRISTINA PREDA:   Voluntariatul constituie o altă pasiune a mea. Colaborez cu Biblioteca Metropolitană București, unde copiii sunt invitați să participe la ora de povești. Confecționez personajele principale, le duc în vizită la cei mici și văd cum li se luminează chipurile de încântare. Iubesc interacțiunea cu ei, dezinvoltura pe care o dovedesc în comunicare, întrebările (uneori capcană) pe care mi le adresează și pasiunea lor pentru citit. Întâlnirile sunt întotdeauna interactive, căutăm împreună o încheiere alternativă a textului, alți eroi care ar interveni, nume diferite. Încerc să le stimulez creativitatea și, de ce nu, să le plantez în interior sâmburele dorinței de-a scrie. Mi-ar plăcea să aflu că înfloresc gânduri de cerneală din degetele micuților pe care îi cunosc.

De asemenea, m-am implicat în proiecte de voluntariat în cadrul unor organizații neguvernamentale și asociații, festivaluri de film.

Am descoperit recent arta quilling, alăturând versurilor pe care le compun o imagine reprezentativă. Teatrul de păpuși și pianul mă fascinează, năzuiesc să ne sincronizăm cândva.

cristina preda lectura

Sursă foto: arhiva personală Cristina Preda

Un sfat pentru noi, pentru cititorii și prietenii LOGO paper…

CRISTINA PREDA:  Vă voi lăsa aici dictonul care mă inspiră: „Întreaga lume este o serie de miracole, dar ne-am obişnuit să le numim lucruri monotone.” (Hans Christian Andersen)

 

Pe Cristina Preda o puteți găsi pe pagina de Facebook Preda Cristina – Portret de scriitor, unde postează informații despre următoarele evenimente, povești scurte, articole și tot ce ține de activitatea sa literară.

 a consemnat IOANA BIȚIȘ

ioana bitis

IOANA BIŢIŞ

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: