„Din oglindă mă privea un trup firav”

ANA BLANDIANA s-a născut în 25 martie 1942, la Timișoara, fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman. Este poetă (Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru poezie al Academiei Române, Premiul Internaţional Gottfried von Herder, Viena) și luptătoare pentru libertate civică în România. După retrocedarea Ardealului de Nord, familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl său a slujit ca preot la Biserica cu Lună. Numele Ana Blandiana este pseudonim (nume de botez Otilia Valeria Coman), luat după numele satului natal al mamei (Blandiana, Alba). În prezent conduce Memorialul de la Sighet, institut de studiere a crimelor comunismului.

Din oglindă mă privea un trup firav
Cu claviatura oaselor distinctă,
Inima-apăsa pe clape grav
Şi-ncerca să-apară în oglindă. („Copilărie”, din volumul „Persoana întâia plural”)

România. Un cuvânt frumos, rotund, ce împlineşte anul acesta o sută de ani. Un cuvânt cât o ţară. Dacă ne-am închipui România ca un câmp de stele, am vedea că sunt aştri care luminează cu o strălucire aparte, rămânând pe acest câmp boltit în chip de Steaua Nordului. Aceşti aştri ce ne dau altitudinea, direcţia şi steagul poartă numele acelor oameni remarcabili ce alcătuiesc Panteonul spiritual al României. Până în ultima zi a celebrării Centenarului Unirii, elevii Liceului Onisifor Ghibu îi vor aduce aproape de noi. (conf. univ. dr. Ramona Novicov)