„Îi slujesc lui Dumnezeu pictând icoane”

În urmă cu câteva zile, la noi în şcoală a fost doamna Argentina Horincar, cea care în urmă cu mulţi ani a pictat icoanele din fostul cabinet de religie, ajuns magazie, dar la care am început din nou să lucrăm, pentru că acela va fi studioul nostru. Această doamnă a venit cu un scop – să corecteze şi să recondiţioneze picturile pe care timpul şi-a lăsat puţin amprenta. Noi am găsit-o chiar pictând, dar aceasta şi-a lăsat munca câteva minute deoparte, pentru a ne răspunde la câteva întrebari.

feat

REPORTER: Cum aţi ajuns să pictaţi aceste icoane la noi în şcoală?

ARGENTINA HORINCAR: Eram studentă, îl cunoaşteam pe domnul profesor de religie, pe atunci şi inspector, Călin Perţe, sora mea fiind profesoară de religie, şi a zis că pot picta două icoane, dar până la urmă au ieşit trei. Pe atunci această încăpere a fost cabinet de religie, dar apoi s-a transformat in magazie şi astfel s-au deteriorat puţin icoanele.

 

REPORTER: Cu ce vă ocupaţi în prezent?

ARGENTINA HORINCAR: Mă ocup cu pictura bisericească, sunt autorizată pe pictura bisericească, dar pictez si icoane pe sticlă, pe panză… La Cluj am şi lucrat cu o echipă de pictori. În trecut chiar am predat cursuri pentru elevi şi pentru adulţi, dar nu a fost prea eficient.

 

REPORTER: Cum aţi ajuns să pictaţi?

ARGENTINA HORINCAR: Am fost elevă la şcoala generală de pictură, dar pe atunci nu aveam această pasiune pentru pictură şi mai ales pictura de icoane, chiar şi chiuleam de obicei de la orele de pictură cu alte fete, cu pretextul că aveam treabă. După mai mult timp mi-a părut rău, pentru că mi-ar fi prins bine dacă aş fi mers la acele cursuri, aş fi învăţat mai multe despre culori si desen. Pe atunci nu pot să zic că mi-a plăcut pictatul, dar abia când am văzut pentru prima dată nişte icoane pictate pe sticlă şi pe lemn mi-au plăcut cu adevărat. Am ajuns să fac Facultatea de Teologie – Patrimoniul, apoi am lucrat cu o echipă de pictori pe la tot felul de biserici şi într-un sfârşit mi-am dat şi examenul de autorizare.

 

REPORTER: Ce părere aveţi de aceste icoane pe care le-aţi făcut pe la începutul carierei dumneavoastră?

ARGENTINA HORINCAR: Acum când mă uit la picturile astea, le văd foarte slabe, dar pe atunci eram studentă şi eu cred că toată viaţa am de invăţat şi toată viaţa va dura să mă perfecţionez. Totuşi, chiar dacă eram la început, le-am făcut cu drag; tot timpul când am pictat icoane le-am pictat cu drag.

 

REPORTER: Aţi încercat să pictaţi şi altceva?

ARGENTINA HORINCAR: Am pictat şi alte lucruri, dar mi se părea şi mi se pare că pierd timpul. Când am ajuns să pictez icoane, mă gândeam că vreau să Îi slujesc lui Dumnezeu astfel, pentru mine e o profesie de credinţă. Eu cred că trebuie să fii cât de cât credincios ca să poţi picta icoane.

 

REPORTER: Se câstigă bine în acest domeniu?

ARGENTINA HORINCAR: Se câştigă încă bine, doarece încă mai sunt biserici de pictat, sunt pictori care lucrează mai scump, alţii mai ieftin, dar dacă faci asta doar ca să câştigi bani, cu sigurantă nu îţi faci treaba bine, cum e în orice domeniu. Trebuie să îţi placă să faci asta.

 

REPORTER: Acest talent, dar, l-aţi moştenit din familie?

ARGENTINA HORINCAR: Da, cred că s-a transmis oarecum din familie. Totul probabil a provenit de la bunicii mei, care au fost foarte credincioşi. Ei ne-au transmis credinţa şi nouă, astfel ajungând atât eu, cât şi fratele meu – care e pasionat de sculptură, sculptează cruci şi iconostase – să fim fascinaţi de icoane, e un miraj.

 

REPORTER: Aveţi un sfat pentru noi şi viitorul nostru?

ARGENTINA HORINCAR: E important ca voi să vă gândiţi ce vă place de pe acum, aceasta fiind perioada cea mai grea, pentru că nu vă învăţă nimeni ce meserii să vă alegeţi, ce soţi, ce soţii – acestea fiind alegerile cele mai grele. Nu merită să alergaţi doar după bani, pentru că astfel viaţa îţi trece repede şi ajungi la sfârşit să îţi dai seama că nu ai făcut nimic şi ai trecut prin viaţă doar aşa. Şi chiar dacă pe parcursul vieţii apar multe piedici şi mai apar şi alte pasiuni, dacă ţii cu adevărat la ceva şi acel ceva îţi aduce cu adevărat bucurie, cu siguranţă vei ajunge să faci ce îţi doreşti, aşa cum trebuie.

 au consemnat FLAVIA BOGDAN şi ALEXANDRU TOADER

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: