Un nou model de Bacalaureat va aduce schimbări importante pentru elevii care vor termina liceul în următorii ani. Examenul de Bacalaureat se află în fața unei schimbări majore, odată cu aplicarea prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Noua legislație introduce un model de examen diferit de cel cunoscut în prezent, printr-un număr mai mare de competențe evaluate și prin probe adaptate profilului și specializării fiecărui elev.
Potrivit legii, noul examen de Bacalaureat se aplică începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2025–2026. Astfel, primele generații care vor susține examenul în noul sistem vor ajunge la finalul liceului în jurul anului 2029–2030. (Ministerul Educației)
Ce se schimbă la noul Bacalaureat?
Una dintre principalele modificări este structura examenului. Conform Legii nr. 198/2023, Bacalaureatul va cuprinde atât probe orale și de competențe, cât și probe scrise. Printre acestea se află evaluarea competențelor de comunicare orală în limba română, iar pentru elevii care studiază într-o limbă a unei minorități naționale există și evaluarea competențelor în limba maternă.
Elevii vor susține, de asemenea, evaluări pentru competențele lingvistice la două limbi străine și o probă pentru competențele digitale. (Ministerul Educației)
O altă schimbare importantă este introducerea unor probe scrise adaptate profilului și specializării. De exemplu, la profilul real, specializarea matematică-informatică, una dintre probele obligatorii este Matematica, iar cea de-a doua poate fi aleasă dintre Informatică, Fizică, Chimie și Biologie.
La profilul umanist, specializarea științe sociale, una dintre probele obligatorii este Istoria, iar cealaltă poate fi aleasă dintre Geografie și discipline precum Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie.
O probă suplimentară pentru competențele de bază
Noua legislație prevede și o probă denumită proba F, destinată evaluării competențelor de bază care sunt complementare profilului și probelor scrise alese de elev. Pentru profilul umanist, această probă poate fi susținută la una dintre disciplinele Matematică, Fizică, Chimie sau Biologie. Pentru profilul real, elevii pot alege dintre Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie. În cazul filierelor tehnologice și vocaționale, proba este stabilită astfel încât să fie complementară disciplinelor alese la proba E.
Prin această structură, examenul urmărește să verifice nu doar cunoștințele specifice profilului, ci și un set mai larg de competențe.
Cum se promovează examenul?
Pentru promovarea Bacalaureatului, elevii trebuie să îndeplinească mai multe condiții. Printreacestea se numără obținerea calificativului „admis” la anumite probe de competențe, obținerea a cel puțin notei 5 la probele scrise relevante și obținerea unei medii de cel puțin 6 la probele scrise care intră în calculul mediei finale.
Rezultatele obținute la competențele lingvistice și digitale pot fi recunoscute prin certificate care atestă nivelul de competență al elevului, iar obținerea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise.
Bacalaureatul și competențele digitale
Un element important al noului sistem este evaluarea competențelor digitale. Legea prevede o probă dedicată acestor competențe, iar rezultatul este exprimat prin niveluri de competență raportate la standarde europene recunoscute. Anumite examene cu recunoaștere europeană pot fi echivalate, în condițiile stabilite prin metodologia oficială.
Această modificare reflectă importanța tot mai mare a competențelor digitale în educație și pe piața muncii.
Examenele vor fi digitalizate
O altă prevedere importantă a noii legislații este legată de digitalizarea evaluărilor. Legea stabilește că evaluările și examenele naționale trebuie să fie, în integralitate, standardizate și administrate în format digital începând cu anul școlar 2027–2028. Prin urmare, generațiile care vor susține noul Bacalaureat vor face parte dintr-un sistem de evaluare mult mai digitalizat decât cel utilizat în prezent.
Ce se întâmplă dacă un elev nu promovează?
Noua legislație păstrează posibilitatea susținerii examenului în sesiuni ulterioare. Într-un an școlar sunt prevăzute două sesiuni de Bacalaureat, iar în situații justificate poate fi organizată și o sesiune specială.
Un aspect important este faptul că rezultatele probelor promovate anterior pot fi recunoscute, la cererea candidatului, în sesiunile următoare. De asemenea, primele trei prezentări la examen sunt fără taxă, iar prezentările ulterioare sunt condiționate de plata unei taxe stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Ce impact ar putea avea schimbarea asupra elevilor?
Noul model schimbă modul în care elevii trebuie să se pregătească pentru examen. În locul concentrării exclusiv pe câteva materii principale, elevii vor trebui să demonstreze competențe lingvistice, digitale și de bază, pe lângă cunoștințele specifice profilului lor.
Pentru elevi, schimbarea înseamnă necesitatea unei pregătiri mai diversificate. Pentru școli și profesori, noul sistem presupune adaptarea programelor și a metodelor de predare la noile cerințe.
Este important de precizat că legea stabilește cadrul general al examenului, în timp ce lista exactă a disciplinelor și programele de examen sunt stabilite prin ordine și metodologii ale Ministerului Educației. Legea prevede că acestea trebuie făcute publice la începutul ciclului de învățământ. (Ministerul Educației)
Concluzie
Bacalaureatul care va fi susținut de generațiile formate în cadrul noii legislații va avea o structură mai complexă decât examenul actual. Accentul este pus pe evaluarea mai multor tipuri de competențe: comunicare, limbi străine, competențe digitale, cunoștințe specifice profilului și competențe de bază. Schimbarea nu reprezintă doar o modificare a numărului de probe, ci face parte dintr-o reformă mai amplă a învățământului liceal. Pentru elevii care vor ajunge la Bacalaureat în jurul anului 2030, pregătirea pentru examen va presupune, astfel, atât acumularea de cunoștințe, cât și dezvoltarea unor competențe care pot fi folosite ulterior în continuarea studiilor și în viața profesională.
Surse: Ministerul Educației și Cercetării – Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. (Ministerul Educației), Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, art. 102–103 – prevederi privind examenul național de Bacalaureat. (Ministerul Educației)
ALEXIA SABOU, ANA BOLOGAN
