Finalul clasei a XII-a este unul dintre cele mai emoționante momente din viața unui elev. După patru ani petrecuți pe băncile liceului, înconjurați de colegi, profesori, emoții și experiențe care ne-au format, ajungem într-un punct în care trebuie să ne luăm rămas-bun de la o etapă importantă din viața noastră. Pentru noi, eleve la profilul Filologie – Jurnalism, acești ani au însemnat mult mai mult decât simple ore și teme. Au fost ani în care am crescut, ne-am descoperit și am învățat ce înseamnă prietenia adevărată, responsabilitatea și dorința de a ne urma visurile.
Încă din clasa a IX-a, totul părea nou și necunoscut. Emoțiile primei zile de liceu, colegii noi, profesorii și dorința de a ne integra au rămas amintiri pe care le purtăm și acum în suflet. Cu timpul, clasa a devenit ca o a doua familie. Am trecut împreună prin momente frumoase, prin stresul testelor, prin proiecte, excursii, glume și multe întâmplări care ne-au apropiat tot mai mult.
Am învățat să privim lumea diferit, să analizăm, să comunicăm și să avem curajul de a ne spune opiniile. Orele petrecute împreună nu au fost doar lecții din manuale, ci și lecții despre viață. Profesorii ne-au încurajat mereu să avem încredere în noi și să ne descoperim potențialul.
Clasa a XII-a a venit însă mult prea repede. Parcă ieri eram boboci, iar acum ne pregătim să plecăm fiecare pe drumul său. Ultimul an de liceu a fost încărcat de emoții puternice: stresul examenului de Bacalaureat, gândul despărțirii și nostalgia fiecărei clipe petrecute împreună. Fiecare ultimă oră de curs, fiecare pauză și fiecare fotografie făcută împreună au devenit dintr-odată mai importante decât înainte.
Pe măsură ce se apropie finalul, realizăm cât de mult ne-a schimbat această perioadă. Liceul a fost locul unde ne-am maturizat și unde am creat unele dintre cele mai frumoase amintiri ale adolescenței noastre. Deși suntem fericite că urmează un nou început și că vom merge spre facultate și spre viitorul pe care ni-l dorim, există și o tristețe greu de explicat atunci când ne gândim că nu vom mai retrăi aceste momente.
Pentru mine (MARA), finalul clasei a XII-a este un moment care vine cu foarte multe emoții. Uneori încă nu pot să realizez că anii de liceu au trecut atât de repede. Simt că o parte importantă din viața mea se încheie acum. În acești ani am învățat foarte multe despre mine și despre oamenii din jurul meu.
Cel mai greu este gândul că nu vom mai fi împreună zi de zi, așa cum am fost obișnuiți. Colegii și profesorii au devenit parte din rutina și din viața mea, iar despărțirea nu este deloc ușoară. Cred că cele mai frumoase momente au fost cele simple: pauzele în care râdeam fără motiv, emoțiile dinaintea testelor, proiectele făcute împreună și toate amintirile create în clasă.
Deși îmi este teamă de ceea ce urmează, simt și recunoștință. Liceul m-a ajutat să cresc și să devin persoana care sunt astăzi. Știu că peste ani îmi voi aminti cu drag de această perioadă și că liceul nostru va rămâne mereu un loc special pentru mine.
Din punctul meu de vedere (DENISA), finalul liceului este unul dintre cele mai triste, dar și frumoase momente. Pe de o parte, sunt fericită că am ajuns până aici și că urmează o nouă etapă din viața mea. Pe de altă parte, mă doare gândul că toate momentele petrecute împreună vor rămâne doar amintiri.
În acești patru ani am trăit foarte multe experiențe care m-au schimbat. Am cunoscut oameni importanți, am legat prietenii și am învățat să am mai multă încredere în mine.
Cred că cel mai emoționant lucru este să realizezi cât de repede trece timpul. Parcă ieri aveam emoții în prima zi de liceu, iar acum ne pregătim să ne luăm rămas-bun. Îmi voi aminti mereu de colegii mei, de profesorii care ne-au susținut și de toate clipele frumoase petrecute împreună. Pentru mine, anii de liceu vor rămâne printre cele mai importante și frumoase perioade din viață.
În concluzie, finalul clasei a XII-a reprezintă mult mai mult decât terminarea liceului. Este sfârșitul unei etape pline de emoții, experiențe și amintiri care ne-au format ca oameni. Pentru noi, anii petrecuți la colegiul nostru, Onisifor Ghibu ,vor rămâne mereu speciali. Chiar dacă fiecare va merge pe un drum diferit, o parte din sufletul nostru va rămâne mereu acolo, în sala de clasă, alături de colegii și profesorii care au făcut acești ani de neuitat.
MARA CIUCIU, DENISA BONTA
LOGO paper 