În ultima vreme, mai multe țări din lume au propus sau adoptat legi prin care restricționează accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale populare precum TikTok, Instagram, Facebook, Snapchat sau X. Motivația principală a acestor inițiative este protejarea sănătății mintale, siguranței online și dezvoltării copiilor, într-un context în care studiile arată că utilizarea excesivă a platformelor digitale poate avea efecte negative asupra tinerilor.
Conform edupedu, Australia este prima țară care a transformat în lege o restricție majoră pentru rețelele sociale. Legea denumită Online Safety Amendment (Social Media Minimum Age) Act 2024 interzice persoanelor sub 16 ani să dețină conturi pe platformele de social media specificate. Măsura a intrat în vigoare la 10 decembrie 2025 și impune sancțiuni financiare semnificative pentru companiile care nu fac „pași rezonabili” în a împiedica accesul minorilor la serviciile lor. Printre platformele vizate se numără Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat, Reddit sau X.
Legea australiană nu sancționează copiii sau părinții care încalcă regulile, dar pune presiune pe companiile tehnologice să implementeze sisteme de verificare a vârstei. Problema rămâne dificilă din punct de vedere tehnic, deoarece verificarea varstei fără documente oficiale implică tehnologii precum estimarea vârstei sau inferența bazată pe comportament, care nu sunt perfect fiabile.
În Grecia, guvernul pregătește o interdicție a accesului la rețele sociale pentru copiii sub 15 ani. Autoritățile au deja implementate sisteme de verificare a vârstei și aplicații precum Kids Wallet, care pot restricționa accesul la platformele digitale dacă utilizatorul este identificat ca minor. Grecia intenționează să aplice imediat măsura după anunțul oficial și colaborează cu furnizorii de tehnologie pentru a îmbunătăți verificarea vârstei.
Slovenia pregătește un proiect de lege similar, prin care ministerele implicate (Educație și Digitalizare) să restricționeze accesul minorilor sub 15 ani pe rețelele de socializare. Inițiativa este inspirată de exemple din alte state și implică experți în educație și tehnologie în redactarea legislației.
În Europa mai largă, și alte țări — precum Franța, Spania, Marea Britanie sau Portugalia — analizează sau propun restricții similare, fie prin interdicții directe, fie prin cerințe mai stricte de verificare a vârstei și de protecție a minorilor, în conformitate cu Digital Services Act al Uniunii Europene.
Am luat legătura cu o elevă din clasa a VII-a, Cristina Popescu, pentru a ne oferi o părere cu privire la implementarea legii în România: “Înțeleg de ce părinții și statul se tem de rețelele sociale și de efectele lor asupra copiilor, dar cred că trebuie să accepte că viitorul va fi tot mai mult legat de tehnologie. Știu că social media poate avea și efecte negative asupra sănătății mintale, însă prin rețelele sociale poți învăța multe lucruri bune și utile. Eu nu aș vrea să existe o astfel de lege în România, pentru că m-am obișnuit să folosesc rețelele sociale și mi-ar fi foarte greu să trăiesc fără ele.”
De asemenea, am luat legătura și cu un părinte ca să ne ofere opinia sa despre situație: “Consider că o lege ca aceasta este menită să protejeze copiii, deși ei nu realizează. Social media, în momentul de față, reprezintă un risc imens în ceea ce privește sănătatea mintală a copiilor noștri. În fiecare zi, petrec ore întregi văzând numeroase informații care îi pot afecta. Există foarte multe persoane care le vor răul și la o vârstă mică, sunt ușor influențați și afectați. În același timp, copiii vor petrece timp împreună în viața reală, se vor juca, se vor întâlni, cum am copilărit și eu, cum e firesc să copilărești, nu în fața unui ecran.”
DARIA DUNEȘ
LOGO paper 