În perioada 17-21 noiembrie 2025 un grup de 32 elevi și zece profesori ai Colegiului Național “Onisifor Ghibu” Oradea au participat la o mobilitate Erasmus desfășurată la școala parteneră “XIV Liceum Ogólnokształcące im. Mikołaja Kopernika w Krakowie” (XIV High School Nicolaus Copernicus) din Cracovia, Polonia . Această mobilitate a avut loc în cadrul Acreditării Erasmus, proiectul “Green Horizons” cu numărul 2025-1-RO01-KA121-SCH- 000312912. Tema proiectului nostru este Protecția mediului și Ecologie, iar activitățile organizate au fost de tip peer learning și job shadowing.
Am plecat în Cracovia cu programul Erasmus+ fără să am așteptări prea mari. Tema mobilității era ecologizarea, protejarea mediului, lucruri importante, dar recunosc că, pentru mine, partea socială era cea mai intimidantă. Sunt genul de fată retrasă, mai „emo” cum se spune pe la noi, care preferă să observe mai mult decât să vorbească, să simtă în loc să explice. În România, asta vine la pachet cu priviri ciudate, șoapte, etichete și judecăți rapide. Așa că am ajuns în Polonia cu un rucsac, un hanorac negru și destul de multă teamă.
Cracovia m-a întâmpinat cu un aer rece, dar curat, și cu un oraș care respiră istorie și liniște. Paradoxal, tocmai într-un loc străin m-am simțit pentru prima dată mai puțin străină. Activitățile din cadrul proiectului Erasmus+ erau centrate pe ecologizare: colectare selectivă, ateliere despre reducerea deșeurilor, plimbări educative prin zone verzi, discuții despre schimbările climatice și responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Nu era doar teorie, ci practică și implicare reală.
În școala gazdă am descoperit ceva ce nu credeam că o să găsesc atât de ușor: oameni ca mine. Nu conta cum te îmbraci, cât de mult vorbești sau ce muzică asculți. Conta ce gândești, ce simți și cât de deschis ești să înveți. Am cunoscut alți elevi pasionați de natură, artă, muzică alternativă, fotografie, activism. Oameni care preferă liniștea pădurii în locul zgomotului inutil și care văd ecologia nu ca pe o obligație, ci ca pe un mod de viață.
Cel mai mult m-a surprins libertatea de a fi eu. În România, de multe ori simți că dacă nu te încadrezi într-un tipar, ești automat „ciudat”. Aici, „ciudat” părea să fie ceva normal. Nu m-a întrebat nimeni de ce sunt mai tăcută. Nimeni nu a râs de stilul meu sau de felul în care privesc lumea. Din contră, am fost ascultată. Și, încet, am început să vorbesc mai mult.
Erasmus+ în Cracovia nu a fost doar o deplasare educațională. A fost o pauză de la judecată, o lecție despre acceptare și o dovadă că există locuri unde diferențele nu sunt condamnate, ci apreciate. Am plecat de acolo cu prieteni adevărați, cu idei noi despre ecologie și cu speranța că, poate, într-o zi, și la noi va fi la fel: mai mult respect, mai puțină etichetare și mai mult verde, atât în jurul nostru, cât și în oameni
CEZARA ANA-MARIA PAȘCONDEA, clasa a X-a D











