Filmul Awakenings prezintă o poveste reală, și anume descoperirea unui leac și tratament pentru coma unor pacienți internați într-un spital de psihiatrie din New York. Doctorul Malcolm Sayer, un neurolog, observă la o pacientă că deși era ,,o statuie, acesta avea un reflex: prindea mingea pe care i-o arunca. Astfel, și-a dat seama că toți pacienții care prezentau aceleași simptome au fost expuși unei epidemii în copilărie, încercând să găsească leacul.
Unul dintre pacienți, Leonard Lowe, este primul supus tratamentului și primul succes al acestuia. Acesta se trezește, își recapătă conștiința și încearcă să-și recupereze anii pierduți.
Leonard a intrat în comă când avea 11 ani, iar acum are 41. Deși anii trecuseră, gândirea, mintea și ideile, gândurile sale sunt cele ale unui copil. Prima dată când a revenit în conștiință nu a crezut și nu și-a putut imagina ce i s-a întâmplat. Doctorul a aplicat tratamentul și celorlalți pacienți, și de asemenea, a colaborat cu membrii familiilor și prietenii acestora pentru a-i vedea și a-i ajuta să înțeleagă ce s-a întâmplat cu ei în toți acești ani. Toată lumea era mulțumită de rezultate, iar pentru o perioadă Leonard chiar a fost recunoscător față de efortul doctorului ,a făcut și un videoclip despre leacul doctorului.
Leonard iese din spital după toți acești ani, bucurându-se de viață, privind lumea, mașinile noi, moda nouă,realizând cât s a schimbat lumea în toți acești ani. Chiar și el se schimbase fizic însă avea același suflet de copil. La final, Leonard și ceilalți pacienți ajung din nou în stare de “statuie”, deoarece efectele tratamentului nu au durat mult.
Cu toate acestea, încercările lui Malcolm de a-i trezi din nou, deși nu au fost reușite, le-au oferit pacienților o șansă de a trăi pentru a doua oară chiar dacă au fost câteva zile a contat nu doar pentru ei ci și pentru persoanele care țin la ei .Filmul ne învață să conștientizăm cât de scurtă este viața și cât de repede se pot schimba lucrurile oamenii îmbătrânesc ,orașele se modernizează, se extind moda și mașinile se schimbă iar noi ne maturizăm si schimbăm fizic fie psihic.
Este un film profund emoționant. Totul se poate schimba atât de rapid, iar viața trece pe lângă noi. Ajungem la o vârstă înaintată și realizăm că am amânat lucruri importante, ne-am distanțat de oameni dragi sau pur și simplu nu am făcut ceea ce ne-am dorit cu adevărat de frică iar noi putem muri oricând.
Până la urmă unele lucruri nu se schimbă și anume persoanele care țin la noi și care ne sunt alături indiferent de situație, ele vor fi mereu la fel la fel, ca și visele si dorințele pe care le avem încă de mici. Noi nu le uităm ci nu avem curaj să le îndeplinim pentru ca ocaziile sunt peste tot si oricând însă curajul vine de la noi. Spre exemplu și Malcolm nu a ieșit cu asistenta prima dată ci abia după experiența cu Leonard, atunci a realizat că nu are nimic de pierdut și a ieșit cu ea.
În concluzie, trebuie să apreciem persoanele cât timp le avem lângă noi, iar amintirile pe care le vom avea sau le avem deja si visele pe care vrem să le îndeplinim țin doar de noi și de cât curaj avem să ne trăim viața.
Uneori ceea ce vrem este chiar lângă noi doar că trebuie să privim mai atent sau să i lăsăm pe alții să ne arate și noi lor când va fi momentul.
VANESA PERȚE
Vanesa Perțe este elevă în XI A, clasa prof. Laura Lazăr. Acest text ne-a fost încredințat spre publicare de dl Alexandru Popoviciu, profesorul de Limba și literatura română al Vanesei, cărui îi mulțumim.
LOGO paper 