Dacă dorești să auzi povestea unui om care a devenit actor și a muncit mult pentru tot ce are, rămâi și citește acest articol despre Ștefana Ionescu-Darzeu.
Ei bine, aceasta e actriță în cel mai vizionat serial românesc la momentul actual, Adela, și a acceptat să ne povestească detalii din culisele carierei ei.
„Ștefana Ionescu-Darzeu este femeie, mamă, actriță, cofetar, om care învață și încearcă să trăiască în iubire, adevăr, compasiune, cunoaștere, bucurie, asumare”, se recomandă aceasta.
Momentul în care actrița a ales actoria a fost în liceu, prin clasa a XI-a, studiind la UNATC „ILC”, București; 2009 – licența, 2011 – masteratul.
„În liceu m-am mai pregătit la filosofie, dar până la urmă am dat admitere doar la teatru. Iar între timp, din pasiune, am mai făcut un curs de cofetar-patiser. Deci acum probabil că asta aș face, dacă n-aș fi actriță”.
Prima oară când Ștefana a urcat pe scenă a fost la grădiniță, cântând Azi am să-ncrestez în grindă.
Cine a îndrumat-o spre această carieră?
„Am fost mai întâi încurajată de câteva profesoare din generală și din liceu. Iar apoi, când m-am pregătit pentru facultate, am fost îndrumată cu dăruire și har de actorul Eusebiu Ștefănescu. Îi sunt foarte recunoscătoare și îmi amintesc de acea perioadă cu drag și dor”, ne spune Ștefana.
Din fericire, viața intervievatei noastre a fost frumoasă în pandemie, petrecând mult timp cu fetițele ei și cu oamenii dragi. Nu a uitat să menționeze că teatrul a fost însă în comă de-a dreptul, interpretând extrem de puține roluri pe scenă în ultimul an și jumătate.
Am dorit să aflăm cât timp îi ia să învețe un scenariu și să se pună în pielea personajelor. „Învățatul scenariului e partea cea mai simplă, în funcție de cât de greu și de lung e, desigur, dar asta chiar se rezolvă repede. Lucrul la personaj durează mai mult și se face în timp, în urma discuțiilor cu regizorul și a repetițiilor”.
Din punctul de vedere al actriței, cel mai frumos la teatru este că îți dă ocazia să te cunoști, să renunți la frici și limite, să experimentezi situații și sentimente pe care altfel, probabil, n-ai avea ocazia să le trăiești. Ar schimba în teatru doar nesiguranța și instabilitatea financiară, care vin odată cu meseria asta.
Teatrul, arta terapeutică
Este teatrul o formă de terapie pentru oameni și actori?
„Cu siguranță, da. Chiar am dat un interviu – anul trecut, cred – fix pe tema asta. Teatrul este – sau ar trebui să fie – ceva care să ne influențeze emoțiile și felul de a privi lumea.”
Care ar fi calitățile unui tânăr care își dorește să devină actor?
„Pentru că despre talent îmi e destul de greu să vorbesc, eu una încă nu pot spune că stăpânesc cu totul semnificația acestui cuvânt, o să mă axez pe părțile mai concrete. Cred că în primul rând trebuie să își dorească foarte – foarte mult, pentru că e o meserie care presupune sacrificii. Apoi, să fie dispus să muncească, să citească, și să fie dispus să își depășească limitele si zona de confort.”
Ștefana îndeamnă copiii să își aleagă ceea ce își doresc cu adevărat să facă. Iar dacă asta este actoria, da, să o aleagă, dar să fie conștienți că e un drum greu si cu sacrificii.
Între dramă si comedie, le alege pe ambele, alternativ: „N-aș putea să aleg doar una, nu m-aș simți completă fără amândouă și parcă își dau și mai multă valoare una alteia.”
Teatru sau cinematografie?
„Ambele. Deși, dacă viața mea ar depinde de asta, probabil aș zice teatru. Dar doar dacă viața mea ar depinde de asta.”
Principala provocare de până acum la teatru a fost rolul din spectacolul de licență, Adela din Casa Bernardei Alba: „Eram la început și mi-a fost foarte greu cu acest personaj”.
„Am învățat să ies din zona mea de confort”
Din teatru a învățat foarte multe lucruri importante – să se bucure mai mult, să nu se mai menajeze uneori, să iasă din zona de confort.
Care sunt celelalte pasiuni ale Ștefanei?
„Gătitul, am și o diplomă de cofetar-patiser. Ador să citesc si mă bucur tare că acum înregistrez audiobook-uri, deci practic sunt plătită să citesc. Ador să călătoresc și să vizitez locuri noi. Și alte câteva lucruri mici de care mă bucur cât de des pot.”
Ștefana ne-a povestit că de fiecare dată când interpretează un rol are emoții, iar modelul ei profesional e Meryl Streep.
Este actrița mulțumită din punct de vedere financiar?
„Nu chiar… E mult de discutat despre cât de puțin suntem, de cele mai multe ori, plătiți. Dar sunt recunoscătoare că mă descurc, totuși.”
Ce ne spune despre unteatru?
„unteatru este un spațiu foarte fain, cu o echipă faină, în care mă simt ca acasă. Sunt recunoscătoare că a intrat în viața mea. Și eu în a lui.”
În viitor o vom putea vedea în spectacolul Alcesta sau Cine moare în locul tău?”, în regia lui Zsuzsi Kovacs, spectacol care îi este foarte drag, împreună cu toată echipa care îi da viață.
Am vrut să știm dacă simte că are ceva în comun cu personajul Ica din serialul Adela? În general, contează să ai ceva în comun cu personajul?
„Am, sigur. Și cu siguranță de fiecare dată avem lucruri în comun cu personajele pe care le interpretăm, dat fiind că le împrumutăm mijloacele noastre personale. E, într-adevăr, mai simplu să joci un personaj care e ca tine, dar există și roluri de compoziție pentru care trebuie să căutam mult în afara noastră. Sunt mai dificile, dar mai provocatoare și, cu studiu și repetiții, se pot face.”
Ce ne poate spune despre acest serial?
„Sunt foarte recunoscătoare că joc în el, este făcut de niște oameni foarte faini, mi-am găsit prieteni acolo și puteți vedea în el niște actori foarte talentați.”
Mesaj pentru Colegiul Ghibu
În încheiere, am rugat-o pe distinsa actriță să transmită un mesaj pentru comunitatea școlii noastre.
„Elevilor Colegiului Național Onisifor Ghibu aș vrea să le transmit să se țină de treabă. Și să o facă pentru ei înșiși, nu pentru altcineva. Și să aleagă să facă ceva ce le place în mod real.”
au consemnat ALISIA UNGUR și ANTONIA HIRIȚ
LOGO paper 