ELENA & VANESSA: Carantina – închisoare sau paradis?

A trecut ceva timp de când am fost închiși în propriile locuințe precum niște păsări în colivii.

Pentru mulți dintre noi a fost o perioadă grea și plictisitoare, fără acces la lumea înconjurătoare, școală, prieteni și activitățile obișnuite de zi cu zi.

Însă putem garanta că nu pentru toată lumea a fost așa.

Știm, pare greu de crezut că cineva chiar s-ar putea bucura să fie mereu închis în casă, dar lumea e mare și exact cum unii oameni pot socializa, la fel alții pot sta singuri într-un mod complet sănătos, pentru că noi, oamenii, suntem diferiți.

În situația de față, putem vorbi despre introvertiți și extrovertiți.

Acestea sunt două tipologii după care putem clasifica oamenii, în funcție de plăcerea pe care o au atunci când socializează.

UN EXTROVERTIT este o persoană care se încarcă cu energie dacă se află în preajma oamenilor, el poate vorbi despre orice cu oricine, de obicei inițiază conversații și numărul lui de prieteni crește de la o zi la alta. Mai pe scurt, le place sa cunoască oameni noi și socializatul îi face fericiți.

Pe de altă parte, UN INTROVERTIT își încarcă bateriile când stă singur. El ascultă și observă mai mult decât să vorbească, nu îi plac conversațiile de rutină, are un grup limitat de prieteni și nu preferă să fie în centrul atenției. Dar să nu îl înțelegem greșit, asta nu înseamnă neapărat că este timid sau nu poate comunica cu oamenii; el poate la fel de bine să comunice cu ceilalți, însă acest lucru nu îl face fericit sau chiar îl obosește.

Eu și prietena mea suntem firi complet opuse, una dintre noi preferă să stea șase zile pe săptămână în casă, rareori mai urcă în pauzele școlare până la al doilea etaj, la o bârfă mică. Pe când cealaltă își poate face prieteni oriunde și oricând, fără să îi pese despre ce spune lumea despre ea. Suntem diferite, dar cu toate astea ne înțelegem foarte bine și scoatem armonios (de cele mai multe ori) ce e mai frumos una din sufletul alteia.

Această carantină ne-a afectat în mod diferit pe fiecare, așadar dorim să ne spunem opinia:

„Când am auzit că nu mai merg la școală, am fost foarte fericită, nu pentru că acest virus a închis-o, ci pentru că aveam oportunitatea de a mă relaxa departe de ore obositoare, teme prea grele și colegi cu care nu mă înțeleg. Aveam de gând să stau în casă toată ziua, să mă uit la un anime bun, să ascult muzică și să îmi încarc bateriile, exact cum făceam în fiecare vacanță, unde, dacă nu era necesar, nu ieșeam din casă. Când am auzit că nu mai putem ieși afară, a fost momentul în care mi-am spus: «Pentru clipa asta m-am antrenat toată viața mea». Pentru mine aceste luni au fost magice, toate zilele mi le-am petrecut citind manga, vizionând un anime și ascultând muzică k-pop. Pot spune sincer că nu m-am plictisit deloc în această carantină. Chiar nici după data de 15 mai nu am ieșit din casă, deoarece vreau să mai profit de această stare de liniște interioară pe care numai cu propria persoană o pot avea”, declară o introvertită.

„Autoizolarea și carantina sunt lucruri diferite. Eu nu am fost în carantină. M-am autoizolat de câte ori a fost de nevoie și, de câte ori am avut cheful și ocazia, făceam tot posibilul să ies din casă. Mă întâlneam cu câte un prieten la plimbare cu potăile noastre, «din coincidență» – nu e ca și cum nu vorbeam toată ziua pe Messenger și Discord planificând cele cincisprezece minute pe timer în cartier. Trebuie să fiu sinceră, carantina chiar m-a afectat rău. De când cu lumea închisă în propriile case, toate persoanele cuprinse între vârsta de opt și treizeci de ani își omoară vremea online. Deci chiar și cei mai noobi playeri consumau net-ul de la Digi ca pe bomboane și asta mi-a afectat grav situația pe Lol. De abia puteam să îmi cresc divizia.

Dar lăsând la o parte jocurile video, astea două luni nu au fost tocmai cel mai de coșmar moment din viața noastră. Recunosc, primele două săptămâni au fost cele mai rele. Simțeam nevoia de a ieși din casă mai constant decât vrea câinele meu să iasă afară. A fost greu să știi că nu poți ieși din casă, deoarece poți să primești o amendă cât două salarii de la KFC, dar totuși ne putem acomoda cu așa ceva.

În aprilie m-am limitat la două – trei ieșiri pe săptămână de două ore. Începeam să mă simt mai bine. Am ieșit la alergat doar ca să am un motiv real pentru care ies din casă. Făceam plimbări dese până la magazin. Iar de când cu renunțarea la starea de urgență, sufletul meu de aventurier barbar îmi dă un imbold puternic de a mă bucura mai mult de timpul legal pe care îl am de petrecut pe afara. Scuze, mamă, am să stau peste ora de venit acasă azi”, declară o extrovertită.

au consemnat ELENA IGAȘ și VANESSA TOTOREAN

Elena si Vanesa

ELENA IGAȘ și VANESSA TOTOREAN

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: