Există voci care susţin că filosofia antică a atins punctul culminant al filosofiei generale în istorie, filosofi precum Socrate, Platon, Aristotel fiind consideraţi mult mai valoroşi pentru filosofie decât filosofii din epoca medievală, modernă sau contemporană. Astfel, iubitorii de filosofie antică şi cultură antică au avut ocazia să se delecteze cu o prelegere filosofică pe tema „Ce este Dragostea?…. După Platon”, susţinută vineri, 14.03.2014, de Andreea Neacşu, membr al asociaţiei culturale „Noua Acropolă”. Au fost evocate dialoguri filosofice precum „Apărarea lui Socrate” şi „Banchetul”. Voi enumera mai jos anumite lucruri interesante care au fost evocate la prelegere.
Banchetul şi dragostea maximă
În Antichitate, filosofii erau extrem de preocupaţi să descopere adevărul, noţiunea de „adevăr” fiind relativă, ea referindu-se la calea cea mai bună sau calea absolut bună. Platon si-a dat seama că singura unitate universală a oamenilor este raţiunea, sentimentele fiind efemere şi periculoase, astfel au căutat adevărul sub forma dialogurilor.
Foto: PATRICH LORINCZ
Cuvântul „dialog” etimologic provine din greaca veche şi e format din următoarele cuvinte: „Dia” care înseamna „două” sau „doi” şi „Logos” care poate înseamna „Raţiune” sau „Cuvânt”. Astfel, termenul de „dialog” tradus mot-a-mot înseamna „dublă/dublu raţiune/gândire/cuvânt). Pentru ca descoperirea adevărului să fie mai usoară, filosofii antici îşi intersectau raţiunea, în concluzie elabolarea ideilor şi descoperirea adevărului fiind mult mai usoară.
„Dialogul” este format din mai multe intersecţii de raţiune, primul care intervine fiind Fedru, contemporan a lui Platon care susţinea despre iubire următoarele: „Iubirea ar trebui să-i călăuzească pe oamenii care vor să-şi trăiească frumos viaţa”. În plus apare şi termenul de „demnitate” care în DEX este descris astfel: „DEMNITÁTE, (2) demnități, s. f. 1. Calitatea de a fi demn, atitudine demnă (2); autoritate morală, prestigiu. Gravitate, măreție. 2. (Mai ales la pl.) Funcție sau însărcinare înaltă în stat; rang. – Din lat. dignitas, -atis (după demn).” , demnitatea reprezintă calitatea de a decide un anumit lucru şi a accepta toate consecinţele care survin odată cu decizia ta.
A doua raţiune îi aparţine lui Pausanias, care face o distincţie în ce priveste dragostea; astfel o regăsim pe zeiţa dragostei şi a frumuseţii, Afrodita văzută din două unghiuri – Afrodita cerească, simbolizând iubirea deplină, care se formează în timp şi care nu ţine neapărat de sentimente, şi Afrodita pământeană, semnificând iubirea prin sentimente imediate, iubirea „la prima vedere”: „Cei care iubesc astfel iubiesc mai degrabă de dragul trupurilor, al banilor sau onorurilor, decât de dragul sufletelor. Cei care iubesc dupa principiul Afroditei pământene : „Cei care iubesc astfel, iubesc mai degrabă de dragul trupurilor, al banilor sau onorurilor, decât de dragul sufletelor”.
A treia raţiune îi aparţine unui medic Eriximahos, care susţine următoarele : „Numai că, din meseria mea de medic, am învăţat că iubirea nu sălăsluieste doar în sufletele oamenilor… Iubirea se află în trupurile tuturor vieţiutoarelor, fie ele animale sau plante, ea se afla, as spune, în tot ce există”.
Urmează raţiunea lui Aristofan, care vorbeste despre mitul androginului, susţinand următoarele: La început oamenii erau rotunzi, cu 2 figuri, 4 braţe şi 4 picioare. Astfel existau fiinţe mixte. Erau puternice, dar şi arogante, ele încercând să cucerească cerul şi să îi înlocuiască pe zei. Zeus văzând aroganţa oamenilor, i-a pedepsit, astfel fiecare fiinţă androgină a fost despicată în doua, Apollo, fiind însărcinat cu vindecarea oamenilor. De la despărţirea fiintelor androgine, au apăru oamenii, ei căutând partea lor lipsă şi atunci când se întălnesc ele aspiră să redobândească unitatea primară .
Foto: PATRICH LORINCZ
În finalul prezentării apare şi Socrate, maestrul lui Platon care vorbeste despre treptele iubirii. Prima treaptă a iubirii o reprezintă Formele frumoase şi armonioase. Reprezintă iubirea tipic umană, în care intervine elementul efemerităţii umane, frumuseţea şi avuţia. A doua treaptă: Esenţa lucrurilor şi a oamenilor. Reprezintă iubirea dincolo de sentimentul efemerităţii, iubirea pentru suflet. Ultima treaptă, frumuseţea în sine, reprezintă apogeul şi perfeciunea adusă prin dragoste. În final, adaug un citat care prin simplitatea lui, evocă oceane de înţelepciunea „ Dragostea îl apropie pe om de divinitate”.
CURSURI ŞI PRELEGERI DE FILOSOFIE
În continuare, fundaţia „Noua Acropolă” organizează un curs de filosofie şi psihologie pe diferite teme de interes, precum:
ETICA ATEMPORALĂ – De ce avem nevoie de filosofie? Ce sunt valorile durabile?
BHAGAVAD GITA – Calea eroului şi acţiunea altruistă
GLASUL LINIŞTII – Interpretarea unui text tibetan. Evoluţie şi căile cunoaşterii
SIDDHARTA GAUTAMA BUDDHA – Calea de mijloc şi cum putem învăţa din suferinţă
CONFUCIUS – Omul nobil şi asumarea responsabilităţii
VIAŢA MORALĂ ÎN EGIPTUL ANTIC – Norme etice pentru o societate civilizată şi fericită
PLATON – Justiţie şi libertate. Cheile armoniei individuale şi sociale
ARISTOTEL – Construirea scării valorilor şi cucerirea fericirii
STOICISMUL ÎN ROMA – Cetăţeanul lumii: liberul arbitru şi slujirea celorlalţi
IMMANUEL KANT – Datoria şi voinţa bună
PLOTIN – Despre suflet şi viaţă lăuntrică. Cele trei etape ale dezvoltării personalităţii
FILOSOFIA ISTORIEI – Timpul cosmic şi istoria umană: limite şi oportunităţi
Preţul pentru adulţi este de 250 de RON, pentru elevi şi studenţi 150 RON. Cursul va dura 14 săptămâni şi înscrierile se pot face la următorul număr de telefon 0755 292 542.
Cursul de introducere va începe luni, 17 martie 2014, ora 18:00 și se desfăşoară la Biblioteca Județeană “Gheorghe Sincai”, Strada Armatei Române nr. 1/A.
L.O.G.O. Paper salută iniţiativa fundaţiei „Noua Acropolă” şi incurajează persoanele cu interes în filosofie şi psihologie să participe la acest curs.
PATRICH LORINCZ
Fotomontaj: ANDREI ŢIBURCĂ
LOGO paper 