Semnificatia originara a zilei de 1 Mai era de celebrare a primaverii si renasterii naturii. Provenind din culturi stravechi, se venerau copacii si alte simboluri ale florei si faunei. In mod traditional, in aceasta zi erau adunate buchete sau cununi de flori si aveau loc dansuri ale fertilitatii in jurul unui stalp al lunii mai. In perioada relativ recenta, 1 Mai a devenit un prilej de sarbatorire a muncii.
Ziua de 1 mai ca Ziua internationala a muncii a fost obtinuta de muncitorii americani din Chicago, impreuna cu ziua de lucru de 8 ore si numarul prestabilit de zile de concediu. În anul 1872, mii de lucrători din New York au demonstrat încercând să obţină acest lucru. In 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au mărşăluit 90.000 de demonstranţi. În urma protestului, muncitorii şi-au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
Sursa imagine: http://www.botosaneanul.ro
După 1990, importanţa sociala a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucura de acest eveniment în aer liber, delectându-se cu mâncărurile tradiţionale. Astăzi, 1 Mai este un prilej de distracţie, o ieşire la iarbă verde.
La 1 Mai, românii sărbătoresc şi Armindenul, simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele. Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vin bun si oameni sănătoşi, prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin. Dimineaţa oamenii se spală cu rouă.
LOGO paper 