Cartea „1984” de George Orwell este o distopie, adica o creatie imaginara si negativa. Aceasta ilustreaza o societate in care este indicat sa nu gandesti altfel, in care o vorba spusa aiurea te poate costa libertatea si apoi viata. Este o societate controlată în totalitate de partid, o lume în care istoria este schimbată după nevoile partidului, în care termenul de adevăr aproape că nu există, în care până şi o privire pierdută, gânditoare este condamnabilă.
In centrul acestei societati se afla Fratele cel Mare care”te urmareste peste tot” si pe care esti obligat sa-l adori ca pe un zeu. Actiunea se petrece in Londra, dupa un razboi nuclear. Lumea este impartita in trei mari puteri: Oceania (unde se afla si protagonistul, Winston Smith), Eurasia si Estasia. Acestea se afla intr-un permanent razboi. Niciuna nu poate câştiga definitiv, pentru că sunt atât de bine echilibrate forţele, încât nici prin alianţele periodice nu prea ajung la un rezultat. Oricum, nici nu ar intentiona. Aceasta societate ii educa pe copii in stilul Partidului, al Fratelul cel Mar si anume ii pregatesc ca spioni. Acestia sunt invatati de mici sa parasca pe oricine ar incalca cu gandul, cu vorba, cu visul normele Partidului.
Rişti vaporizarea
Foarte rar indrazneste un om sa gandeasca “altfel” decat trebuie. Insa Winston Smith este unul dintre acei oameni. Acesta lucreaza la Ministerul Adevarului, ca editor, si are ca obligatie sa modifice date în documentele vechi, că sunt ziare sau cărţi, pentru a fi în concordanţă cu noile idei ale lui Big Brother. Dacă Oceania întoarce armele împotriva Eastasiei de pildă, deşi au fost ‘parteneri’ de război în ultimii ani, armata de editori va modifica orice articol, schimbând numele combatanţilor, astfel încât ‘trecutul’ pe care l-au fabricat să susţină ideea că Eastasia le-au fost inamici dintotdeauna şi că Big Brother are mereu dreptate.
Aceasta societate in care traieste Winston l-a transformat intr-un om de nerecunoscut. Datorita faptului ca gandea “altfel” decat ceilalti, el si cu Julia (iubita lui) au fost supusi unor torturi de neimaginat. Fiecare individ era urmarit in permanenta printr-un tele-ecran. Si cand dormeau oamenii se temeau sa nu vorbeasca ceva in somn si apoi sa fie vaporizati, adica omorati. Smith isi controla bine gesturile astfel incat sa nu dea impresia ca ar ascunde ceva. El stia foarte bine ca lumea in care traieste el este o lume a minciunii, a urii, o lume in care totul era controlat. Astfel ca, este prins si torturat datorita gandirii lui nepotrivite in concordant cu principiile Partidului. Acest om care avea 39 de ani, a fost transformat intr-un om cu o aparenta fizica de 60 de ani, un om fara dinti in gura, slab, fara par, umilit, lovit, biciuit. Deci supus unor chinuri cumplite. De fapt, intentiile Partidului erau de a te face sa gandesi ca el, sa simti ca el, sa visezi ca el.
Iubirea e exclusiv procreativă
În universul distopian al lui Orwell nu îţi este permis să ai prieteni apropiaţi, să te îndrăgosteşti (funcţia actului sexual este de a procrea şi nimic mai mult), nu ai dreptul la intimitate (teleecreanele amplasate peste tot, chiar şi în case) şi îţi este cu desăvârşire interzis să gândeşti liber sau diferit de ceea ce zice partidul; aici Orwell este un maestru în a inventa cuvinte precum: crimăstop şi dublugândit.
In opinia mea, aceasta carte te face sa stai mai mult pe ganduri, te cam zguduie din temelii. Intr-o lume in care erai invat sa crezi ca “doi cu doi fac cinci”, intr-o lume in care era interzisa iubirea dintre un barbat si o femeie, unde copiii erau luati de mici din bratele mamelor si crescuti in spiritul Partidului, unde nu exista pic de intimidate, unde puteau patrunde in mintea ta si te faceau sa crezi ca esti nebun, nu se putea trai. Practic omul nu are o viata proprie. Viata lui, soarta lui se afla in mainile Partidului. Winston ajunge in cele din urma sa-l iubeasca pe Fratele cel Mare.
Sunt curioasa cum ar reactiona cineva din societatea de acum intr-o astfel de lume.
PATRICIA SELEGEAN
LOGO paper 