Mihai Vesa: Elevul ideal îmbină studiul cu distracţia adecvată vârstei

Pe plan national, se constata o diminuare a numarului de elevi de la un an la altul. Intr-un clasament al judetelor, Bihorul sta insa bine, fiind depasit doar de Covasna si Ilfov; daca in 2006 judetul avea 105.329 elevi, in 2010 numarul acestora era de 103.590. Liceul Onisifor Ghibu a inregistrat si el o diminuare a efectivelor de elevi, dar anul acesta aduce o veste buna, o clasa in plus la sectia chimie-biologie. Despre acest fenomen, ca si despre alte chestiuni privind scoala noastra, intr-un dialog cu prof. Mihai Vesa, directorul Liceului Onisifor Ghibu.

– Care este explicatia reducerii numarului de elevi?

– In ultimii cinci ani, scoala a pierdut in jur de 500 de elevi. Cauzele tin de scaderea natalitatii si, mai local, de aparitia in zona a Liceului Betel. In ultimii doi ani eram printre putinele scoli care isi desfasurau activitatea in doua schimburi, fapt care nu convenea multor parinti. Anul scolar 2011-2012 este primul in care se lucreaza intr-un singur schimb.

– In ce masura agreati functia de director?

– Aceasta functie isi are partile pozitive, ca si unele mai putin agreabile. Vad exercitarea ei ca pe-o activitate de indrumare, consultare si consiliere, nu atat sub forma unui control permanent. Din pacate, unii colegi nu inteleg acest lucru.

– De ce v-ati dorit aceasta functie?

– Nu pot sa spun ca mi-am dorit-o in mod deosebit, dar consider ca am pregatirea necesara – liceul pedagogic si universitatea – care sa ma recomande. Trecand peste formalitati, nu as saluta o conducere compusa din oameni cu facultati absolvite pe la „Spiru Haret” sau Vadu Crisului. Asta nu inseamna, desigur, ca nu am colegi mai pregatiti sau mai potriviti pentru aceasta postura ca mine.

– Cum impacati viata profesionala cu obligatiile familiale?

– Reusesc sa impact foarte bine aceste doua componente esentiale ale vietii mele.

– Care a fost cea mai dificila sarcina careia a trebuit sa-i faceti fata?

– Examenul de titularizare din 2010, organizat de scoala noastra.

– Sunteti de acord cu introducerea  cartelelor de acces? Ce vor presupune acestea?

– Cartelele sunt gandite pentru a reduce numarul de absente. Sunt de acord cu o astfel de reglementare, in masura in care se poate aplica astfel incat sa fie functionala, nu sa complice mai mult lucrurile. La un liceu cum e al nostru, va fi oricum dificil fata de alte scoli, a caror arhitectura este mai adecvata controlului intrarii si iesirii din institutie. Aparatele de citit cardul de acces se vor da in chirie, nu se vor cumpara.

– Elevii deplang faptul ca nu pot cumpara de la chioscul din scoala produsele unei firme de panificatie.

– Aceasta situatie nu tine de decizia scolii. Legislatia le impune tuturor celor care desfac astfel de produse sa le vanda ambalate, fapt pe care unele societati nu il agreeaza, intrucat le-ar majora costurile.

– De ce nu se permite difuzarea de muzica in timpul pauzelor?

– A existat, intr-adevar, o perioada in care se intampla acest lucru. Din pacate, efectele acesteia nu erau intr-atat de relaxante cum s-ar putea crede, iar unii elevi se consacrau ca disc-jockey, impunand sonoritati care nu prea tin de ambianta de studiu dintr-o scoala.

– Ce se intampla cu bursele de merit?

– Din pacate, criza nu avea cum sa nu le afecteze si pe acestea. Acest tip de sprijin banesc nu se mai acorda in acest an.

– Cum vedeti profesorul ideal? Dar elevul?

– Profesorul ideal ar trebui sa fie bine pregatit profesional, punctual si bun pedagog. Un elev ideal imbina invatatura cu distractiile adecvate varstei sale, si la scoala, si in afara acesteia. Din pacate, elevii nu sunt foarte motivati.