Imaginează-ți o țară în care miniștrii nu dorm niciodată, corupția nu are teren de desfășurare, iar deciziile sunt luate în câteva secunde, pe baza a milioane de date analizate în timp real. O țară fără birocrație, fără cozi, fără hârtii. Așa arată o țară în care guvernul este o inteligență artificială.
Sună ca un film SF? Poate. Dar este tot mai puțin science-fiction și tot mai mult „science-reality”.
Guvernarea inteligentă: cum intră AI în politică?
Inteligența artificială nu mai este doar un instrument tehnologic, ci începe să devină o parte integrantă a procesului de guvernare. În timp ce multe state încă dezbat dilemele etice și juridice ale implicării AI în aceste decizii, altele fac deja pași concreți spre o administrare augmentată de algoritmi.
Printre cele mai interesante exemple se numără Albania, Estonia și Emiratele Arabe Unite — trei țări foarte diferite, dar cu același scop: să transforme guvernarea într-un sistem mai eficient, mai transparent și mai conectat la realitatea digitală.
Albania – primul ministru AI din lume
În septembrie 2025, Albania a atras atenția globală printr-o decizie istorică: a devenit prima țară din lume care a numit un ministru AI.
Numele său este Diella, un sistem de inteligență artificială creat pentru a gestiona achizițiile publice – un domeniu adesea marcat de birocrație și lipsă de transparență.
Guvernul condus de Edi Rama a prezentat acest pas ca o soluție practică, nu doar un experiment simbolic. Diella este proiectată să analizeze licitațiile publice, să detecteze anomalii și să optimizeze cheltuielile statului, reducând riscul de corupție și erori umane.
Deși Albania nu este o țară renumită pentru digitalizare, această inițiativă arată dorința guvernului de a se poziționa ca pionier regional în integrarea AI în administrație.
Dacă proiectul se dovedește viabil, ar putea deschide drumul spre un model de „guvern digital” în care algoritmii nu doar asistă, ci și contribuie activ la luarea deciziilor.
Pe site-ul European Western Balkans, în articolul Albania’s AI Minister dilemma, publicat pe 25 septembrie 2025, se analizează critic desemnarea lui Diella ca ministru de stat pentru achiziții publice în Albania. Articolul subliniază că decizia a fost luată fără o bază constituțională clară, fără consultări publice și fără un cadru legislativ care să reglementeze utilizarea inteligenței artificiale în administrația publică. Criticile se concentrează pe riscurile de manipulare politică și lipsa de transparență, având în vedere contextul unui guvern cu puteri consolidate și instituții slabe.
În ceea ce privește reacțiile populației, articolul menționează că, în general, există scepticism și îngrijorare legate de utilizarea AI-ului în guvernare, mai ales într-un sistem democratic fragil. De asemenea, se subliniază că Diella ar putea deveni un instrument de propagandă politică, mai degrabă decât un agent de schimbare reală.
Pentru o înțelegere mai detaliată a acestei teme, poți citi întregul articol aici: Albania’s AI Minister dilemma.
Estonia – cel mai avansat stat digital din lume
Motivul alegerii: maturitate tehnologică și coerență administrativă.
Estonia nu are miniștri AI, dar este considerată cel mai digitalizat stat democratic din lume.
Guvernarea estoniană funcționează deja într-un mod aproape complet automatizat:
cetățenii pot vota online, semna acte digital și interacționa cu instituțiile printr-un sistem unic, sigur și transparent.
De aceea, Estonia reprezintă cea mai realistă bază tehnologică pentru implementarea unui guvern AI în viitorul apropiat.
Alte țări au proiecte izolate de digitalizare, dar niciuna nu a integrat AI-ul și datele publice în mod sistematic, la nivel de stat, așa cum a făcut Estonia.
Inteligența artificială în guvernul Emiratelor Arabe Unite
Emiratele Arabe Unite (EAU) sunt un exemplu de pionierat în integrarea inteligenței artificiale în guvernare. Deciziile strategice privind AI în administrația publică au fost luate de liderii de vârf ai țării: Sheikh Mohammed bin Rashid Al Maktoum, Vicepreședinte și Prim-ministru al EAU, și Sheikh Mohammed bin Zayed Al Nahyan, Președinte al EAU.
1. Numirea ministrului AI
În octombrie 2017, în cadrul unei restructurări guvernamentale, Sheikh Mohammed bin Rashid Al Maktoum l-a numit pe Omar Sultan Al Olama ca Ministru de Stat pentru Inteligență Artificială, făcând din acesta primul ministru AI din lume. La vârsta de 27 de ani, Al Olama a fost responsabil cu coordonarea implementării tehnologiilor AI în sectorul public și cu sprijinirea transformării digitale a guvernului. În 2020, portofoliul său a fost extins pentru a include și economia digitală și aplicațiile de muncă la distanță, subliniind angajamentul continuu al EAU față de inovație și digitalizare.
2. Sistemul AI consultativ (2026)
În iunie 2025, Sheikh Mohammed bin Rashid Al Maktoum a anunțat că, începând cu ianuarie 2026, un sistem AI național va deveni membru consultativ al cabinetului EAU. Acesta va participa la întâlnirile Consiliului de Miniștri și ale Consiliului pentru Dezvoltare Ministerială, oferind analize tehnice rapide și recomandări bazate pe date pentru deciziile guvernamentale.
3. Funcționarea și beneficiile sistemului AI
Sistemul nu ia decizii executive de unul singur, ci asistă miniștrii și consiliile guvernamentale, funcționând astfel:
• Colectează și centralizează date din diverse ministere și agenții federale.
• Analizează rapid aceste date pentru identificarea tendințelor și problemelor.
• Generează scenarii și recomandări pentru politici publice în transport, sănătate, educație, energie sau economie.
• Monitorizează implementarea deciziilor și oferă feedback pentru optimizare.
Beneficiile principale:
1. Decizii mai rapide și bazate pe date, cu erori reduse.
2. Eficiență administrativă sporită, prin prioritizarea resurselor și bugetelor conform nevoilor reale.
3. Transparență și obiectivitate, deoarece recomandările sunt documentate și argumentate pe date.
4. Planificare strategică pe termen lung, simulând efectele diferitelor măsuri înainte de implementare.
5. Asistență în gestionarea crizelor, prin scenarii predictive și strategii optime.
De ce nu alte țări?
• SUA și China sunt lideri globali în AI, dar la nivel guvernamental folosesc AI mai mult pentru aplicații militare, securitate și analiză de date, nu pentru administrarea civilă sau politică directă.
• Coreea de Sud, Singapore sau Finlanda au strategii AI avansate, însă nu au introdus AI în structura guvernului (nici măcar la nivel consultativ).
• Marea Britanie și Franța explorează folosirea AI-ului pentru analiză legislativă, dar totul rămâne în faze pilot.
Prin urmare, Albania, Estonia și Emiratele Arabe Unite formează un triunghi echilibrat de cazuri:
• un exemplu simbolic și revoluționar (Albania),
• unul matur și instituționalizat (Estonia),
• și unul strategic și ambițios (EAU).
Împreună, ele ilustrează trei stadii diferite ale evoluției guvernării inteligente — de la experiment la implementare completă.
Există beneficii reale în cadrul unei guvernări AI?Răspunsul este evident unul pozitiv
• Eficiență totală – fără corupție, fără favoritisme, fără birocrație inutilă.
• Transparență algoritmică – dacă sistemele sunt deschise, orice cetățean poate vedea logica unei decizii.
• Predictibilitate – AI poate anticipa crize, lipsuri, dezechilibre și poate reacționa imediat.
• Egalitate de acces – serviciile publice pot deveni disponibile oricui, oriunde, printr-un simplu click.
Există efecte negative ? Cu siguranță există exact așa cum sunt în orice fel de acțiune:
• Lipsa responsabilității: cine e vinovat când AI greșește?
• Cutia neagră: de exemplu dacă algoritmul decide, dar nimeni nu înțelege cum, democrația devine o iluzie.
• Supravegherea totală: un stat alimentat de date este și un stat care te poate urmări constant.
• Dezumanizarea: unele decizii nu se iau cu date, ci cu empatie. Și asta, AI încă nu o are.
Cred că tehnologia ne modelează viitorul într-un ritm incredibil, iar modul în care guvernele o adoptă spune multe despre viziunea lor. Albania, cu noul ministru AI și procesul de digitalizare în desfășurare, are șansa să devină un exemplu de guvernare modernă, eficientă și apropiată de cetățeni. Personal, cred în această direcție și o susțin, pentru că tehnologia, folosită responsabil, poate transforma deciziile statului în acțiuni rapide, transparente și benefice pentru toți. Sigur, provocările există, dar cred că viitorul arată promițător dacă această viziune va fi pusă în practică.
În final, nu contează cine conduce – omul sau algoritmul, ci adevărul, dreptatea și binele comun al omenirii.
MĂDĂLINA MĂLAN, SARA TITEA, OANA DUMA
LOGO paper 