Într-o lume digitalizată, unde informația circulă cu viteze amețitoare, adevărul se pierde adesea printre valuri de manipulare, emoție și interese ascunse.
Era digitală a adus beneficii uriașe comunicării: informațiile sunt la un click distanță, vocile tuturor pot fi auzite, iar barierele geografice par că s-au topit. Însă, această libertate vine cu un preț. În spatele titlurilor atrăgătoare și al imaginilor spectaculoase se ascunde o amenințare invizibilă, dar extrem de periculoasă: dezinformarea. Acest fenomen, amplificat de rețelele sociale și de algoritmi inteligenți, ne influențează deciziile, ne divizează societatea și, cel mai grav, ne modifică percepția asupra realității.
Ce este dezinformarea și cum se deosebește de informarea greșită? Pentru a înțelege gravitatea fenomenului, trebuie mai întâi să-i definim termenii. Dezinformarea este răspândirea intenționată de informații false sau înșelătoare, cu scopul de a manipula opinia publică, de a induce panică sau de a favoriza anumite interese. Este diferită de informarea greșită, care poate apărea
accidental, fără intenție.
De exemplu, dacă cineva distribuie o știre falsă crezând că este reală, este vorba despre informare greșită. Însă dacă un ,,actor politic” sau o organizație creează conștient acea știre pentru a influența alegerile, vorbim de dezinformare.
Facebook, TikTok, Instagram, X (fostul Twitter) – toate aceste platforme funcționează pe baza algoritmilor care promovează conținutul viral. Din păcate, studiile arată că știrile false au de cinci ori mai multe șanse să fie redistribuite decât cele reale. De ce? Pentru că sunt emoționale, surprinzătoare și, de cele mai multe ori, confirmă prejudecățile oamenilor.
Cine are de câștigat din dezinformare? Dezinformarea nu este doar un fenomen social, ci și o armă geopolitică și economică. Regimuri autoritare folosesc propaganda digitală pentru a destabiliza alte țări sau pentru a controla propriile populații, grupurile de interese economice pot manipula piața sau opiniile consumatorilor, iar unele persoane creează conținut fals pur și simplu pentru bani.
În timpul pandemiei de COVID-19, rețelele sociale au fost inundate de „experți” care promovau teorii ale conspirației și tratamente false. Unele dintre aceste informații erau răspândite de persoane sau organizații care câștigau bani din vânzarea unor „alternative naturale”, altele veneau din surse care doreau să slăbească încrederea în instituțiile statului.
Un caz relevant și mai aproape de noi a fost răspândirea unui zvon fals potrivit căruia apa termală de la Băile Felix ar fi radioactivă. Pe 21 iunie 2023, o înregistrare video a fost publicată pe TikTok. Ea
aparține unui presupus medic din județul Neamț, care afirmă că apele termale ale binecunoscutei stațiuni Băile Felix, din vestul României, sunt radioactive. Totul a plecat de la un mic afiș pe care presupusul medic l-a văzut în iunie la Băile Felix, care limita îmbăierea la 20 de minute. Acesta susține că a verificat informația cu mediul balneolog al stațiunii, care i-ar fi spus textual că apa este
radioactivă. Înregistrarea video a fost distribuită de 134 de ori și are 117 like-uri pe Tiktok,
dar ea a circulat masiv și pe WhatsApp.
Adolescenții – victime vulnerabile ale dezinformării
Adolescenții sunt printre cei mai expuși la dezinformare, deoarece petrec foarte mult timp online și încă nu au suficientă experiență sau pregătire pentru a filtra critic informațiile. Mulți dintre ei își iau informațiile direct de pe TikTok sau Instagram, fără să verifice sursa sau să pună întrebări. Platformele de social media favorizează conținutul scurt, spectaculos și ușor de distribuit, care uneori poate fi manipulat sau scos din context. În plus, algoritmii acestor aplicații le arată utilizatorilor conținut similar cu ceea ce au urmărit anterior. Lipsa educației media în școli agravează problema, deoarece mulți adolescenți nu învață cum să identifice știrile false, cum să analizeze sursele sau să recunoască manipularea emoțională. Astfel, riscul ca aceștia să creadă și să distribuie
informații false este foarte ridicat.
Educația media – armă împotriva manipulării
Singura armă reală împotriva dezinformării este educația media. Oamenii trebuie să învețe cum să recunoască sursele credibile, cum să verifice informațiile și cum să nu se lase manipulați de titluri emoționale.
Școlile ar trebui să introducă în programa școlară cursuri de gândire critică și educație digitală. În același timp, platformele sociale au responsabilitatea de a combate propaganda digitală, fără a limita libertatea de exprimare.
Într-o lume în care oricine poate publica orice, puterea nu mai este în mâinile jurnaliștilor sau ale marilor redacții. Este în mâinile fiecărui utilizator de internet. Adevărul, la fel ca dezinformarea, se răspândește prin click-uri. Iar fiecare click este o alegere. Într-o eră a informației, a fi informat nu mai este un lux, ci o responsabilitate.
ALIN GIURGIU
LOGO paper 