Chiar dacă azi nu-ți mai sunt drum,
Și pașii tăi s-au dus departe,
Îți scriu tăcut, ca să-ți rămân
O mângâiere-n gânduri sparte.
Când nimeni nu-ți va ști tăcerea
Și noaptea-ți va-ngheța durerea,
Să-mi scrii. Eu voi citi încet —
În fiecare gând, te-aștept.
De simți că nu găsești răspuns,
Că viața-ți pare fără cale,
Vino — eu n-am uitat cum e
Să-ți fiu un gând de alinare.
Când fericirea ta revine
În valuri dulci, ca peste mine,
Să-mi spui, că bucuria ta
A fost odată și a mea.
Nu cer să fim ce-am fost cândva,
Dar glasul meu te-ar asculta.
În ciuda tot ce-am stins, trăiesc
În clipele ce nu le mai primesc.
Chiar dacă pașii tăi s-au dus departe
Și lumea noastră nu mai are arte,
Eu port în mine tot ce n-ai mai spus
Tu porți în tine tot ce mi-ai făcut.
ALISIA UNGUR
ALISIA UNGUR, ABSOLVENTĂ A COLEGIULUI NAȚIONAL ONISIFOR GHIBU ORADEA, CLASA A XII-A B, DIRIGINTE LUCIA CIGHIR, PROMOȚIA 2020-2024, ESTE ÎN PREZENT STUDENTĂ A FACULTĂȚII DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE, ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI, PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR.
LOGO paper 